Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Executivul european va aplica o creștere foarte mică de 1% la „valorile implicite” utilizate pentru calcularea emisiilor de CO2 ale unui sector. Conform datelor statistice, în 2025 piața europeană a îngrășămintelor a continuat să fie marcată de fluctuații ample ale prețurilor la azot, potasiu și fosfor influențate de costurile energiei și dezechilibrele logistice.
Aceasta este o excepție în comparație cu alte produse acoperite de CBAM - Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (oțel, aluminiu, ciment, electricitate și hidrogen), care sunt supuse unei valori de 10% în 2026, 20% în 2027 și 30% în 2028.
„Consecințele asupra prețurilor îngrășămintelor importate vor fi, prin urmare, extrem de mici”, a subliniat Comisia, menționând o creștere mică distribuită între exportator, importator, intermediari și fermieri.
Uniunea Europeană a reiterat însă obiectivul mecanismului său de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon: acela de a împiedica producătorii europeni să se confrunte cu concurența neloială din partea companiilor din străinătate care nu sunt supuse acelorași norme de mediu. Sectorul european al îngrășămintelor va beneficia, de asemenea, de sprijinul UE prin intermediul unui Fond temporar de decarbonizare.
UE susține că taxa pe carbon aplicată industriilor cele mai poluante va aduce venituri de peste 14 miliarde de euro (14,9 miliarde de dolari) pe an.
Măsura nu a potolit furia fermierilor
Chiar și cu această concesie, fermierii se tem de o creștere a prețurilor la inputuri și solicită excluderea totală a îngrășămintelor importate din schema europeană de impozitare a carbonului.
„Cea mai mare parte a taxei rămâne. Anunțul de astăzi este doar cosmetic”, a declarat Cédric Benoist, unul dintre liderii AGPB, o asociație care reprezintă majoritatea producătorilor de grâu din Franța. „Contestăm întregul mecanism aplicat îngrășămintelor”, a adăugat el, citat de terre-net.fr. Fermierii denunță „dubla penalizare”, deoarece o taxă a fost deja impusă pe îngrășămintele importate din Rusia și Belarus, începând din iulie, pentru a priva Moscova de un câștig neașteptat care îi finanțează războiul din Ucraina.
2026: Stabilizare globală, presiune europeană
Analizele internaționale realizate înainte de anunțul Comisiei Europene prognozau că prețurile vor rămâne mari din cauza presiunii de reglementare și a restricțiilor de aprovizionare. Potrivit unei analize realizate de experții băncii olandeze Rabobank, taxa CBAM pentru importurile de îngrășăminte care începea la 1 ianuarie 2026 putea duce la:
• costuri cu 10-20% mai mari pentru amoniac;
• costuri cu 10-15% mai mari pentru uree;
• costuri cu 2-5% mai mari pentru DAP (un îngrășământ mineral complex).
Astfel, chiar dacă prețurile globale se reduc sau se stabilizează, aceste reglementări europene și dinamica ofertei puteau duce la un rezultat diferit pentru cultivatorii din interiorul UE, mai arată analiza citată.
Dependența de Rusia, limitată tot cu o taxă
UE a introdus o taxă progresivă și asupra importurilor de îngrășăminte rusești, pe fondul îngrijorărilor că majorarea bruscă a achizițiilor ar putea elimina producția internă. De la intrarea în vigoare a taxei în această vară, importurile de uree au scăzut semnificativ. Surse de piață spun că importurile rusești au inundat piața europeană încă din 2022 din cauza costurilor-record ale materiilor prime în urma crizei energetice. De exemplu, în 2024, Rusia a reprezentat 30% din importurile UE de uree și îngrășăminte cu azot, cu 4,4 milioane de tone, evaluate la 1,5 miliarde de euro, potrivit Parlamentului European. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de 2023, când Rusia a furnizat peste 25% din importurile UE, în valoare de 3,6 milioane de tone și 1,28 de miliarde de euro, indicând o dependență economică tot mai mare de Rusia. Companiile au recurs la importurile rusești deoarece produsele erau mai ieftine decât producția internă, unde costurile crescuseră din cauza prețurilor exorbitante la gaze, arată o analiză realizată luna trecută de World Fertilizer. Raportul nu face însă nicio referire în ceea ce privește prețurile pe piața UE a îngrășămintelor după introducerea acestei suprataxe aplicate importurilor rusești, dar evoluția pieței arată că aceste tarife suplimentare au împins prețurile în sus, iar fermierii au fost obligați să se aprovizioneze mai scump.
România a importat îngrășăminte chimice din Rusia în valoare de 59 de milioane de euro anul trecut, iar în prima jumătate a acestui an importurile au fost de 103 milioane de euro, creșterea fiind generată și de suprataxa impusă de UE pentru îngrășămintele din această țară și Belarus.
Țările cele mai penalizate
Introducerea taxei de carbon la frontieră nu a fost bine primită de partenerii comerciali ai UE, în special Brazilia, China, India și Africa de Sud, care au numit-o protecționism verde. Încă de când au început discuțiile privind taxa pe carbon anul trecut, aceasta a iritat lumea în curs de dezvoltare și chiar pe susținătorii liberului schimb. Potrivit unui studiu, cele mai afectate produse vor fi cimentul din Columbia, materialele plastice din China, îngrășămintele din Africa de Nord și exporturile de celuloză din America de Sud.
Deficitul balanței comerciale a României în comerțul cu îngrășăminte chimice
Anul Import (mil. tone) Cost (mil. euro) Export (mii tone) Venit (mil. euro)
2020 1,12 223 352 79
2021 1,43 489 123 40
2022 1,91 1.260 54 42
2023 1,45 550 2015 103
2024 1,51 510 73 32
2025 1,13 420 32 16
Total importuri: 3.450 de milioane de euro
Total exporturi: 312 milioane de euro
Deficit: 3.148 de milioane de euro (3,14 miliarde de euro)
- 2025 - perioada 1 ianuarie - 31 iulie
Citește pe Antena3.ro
