x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Teiul lui Eminescu şi povestea plopilor fără soţ

0
Autor: Cristinel C. Popa 15 Iun 2012 - 22:17
Teiul lui Eminescu şi povestea plopilor fără soţ
Vezi galeria foto


E cel mai frumos dintre toti. In fruntea tuturor, pe alee, iti iese in intampinare. Sta cu fruntea sus, iar multimea frematatoare a suratelor (de-aceeasi fibra) ii tine companie. Ii ghicesti insa de la distanta slabiciunile. A imbatranit. De cativa ani nu mai poate sa-si tina trupul drept. Trunchiul scortos e invelit in curele metalice. Bratele, candva vanjoase, atarna anevoios. Cu umarul drept se sprijina-ntr-o carja. De otel. Dar se tine tare.

Parfumul ii este puternic. Privirea-i falnica inca nu s-a pierdut. La fel de bun si de naiv, crede ca toti care ii trec prin preajma vor sa-i aduca un omagiu. Se linisteste imediat cand vede un copil sau un poet cum vrea sa faca o fotografie cu el. Cararea-i deasa a frunzelor e frumos aranjata, ca intotdeauna. Garcon. E atat de fotogenic! Asa de bine iese in fiece fotografie! E Teiul lui Eminescu din parcul Copou.

Poezii lansate zilnic in eter
Vesnic invingator. Un click pentru eternitate. In fata Teiului fara sot, a copacului fara pereche, arborele etern al poeziei romanesti. La pomul sfant al Iesilor. In locul aducerilor aminte ii poti aduce un omagiu marelui poet Mihai Eminescu. Aici, urmele geniului sau le gasesti peste tot. Pasii poetului pare ca dainuie in umbra arborelui genial. Pentru ca si copacii pot fi geniali, mai ales daca sunt legati de amintirea poetului. Vantul si furtunile i-au rasfirat bratele obosite. Razboiele si conflictele i-au tulburat linistea. Schimbarile si tariile vietii i-au incrustat coaja imbatranita. Aici, aura poetica a Iasiului este impregnata de suflul cald al teiului monument. Oricine ajunge in capitala poeziei stie ca il gaseste in Copou, rezemat de o banca. Si se vine aici ca la un soi de templu.

Si rugaciunile in chip de poezie se inalta la cer. Fosnetul lin al frunzelor si al ramurilor se inalta ca un imn. Aici vin copiii de scoala primara din toata tara. Aici vin batrani din Israel la intoarcerea temporara in patrie pentru aduceri aminte in locurile de unde au plecat. Aici se intorc emigratii de peste Ocean, acum profesori universitari, informaticieni de marca, sa ia o gura de oxigen daruita cu bunavointa de teiul eminescian. Aici se face legea poeziei, se dezbate recursul la cultura si are loc intoarcerea la buchea si alfabetul culturii noastre. Mii de vizitatori se fotografiaza zilnic in preajma sa, alaturi de bustul poetului situat protector in fata. Vara, cand e cald, in preajma sa sunt sarbatoriti batranii orasului. O fanfara ii canta poetului, pentru ca e si poetul aici prezent, trebuie sa-l simtiti!, la fiecare sarbatoare sau duminica importanta.

Crengile, imbatate de mirosul teiului inflorit in iunie, freamata in sunet de goarna si trompeta. Parca si suflul copacului, cantecul sau acompaniat de vant consoneaza cu atmosfera. Ce-i drept, mai oboseste si el uneori, cand e prea mult zgomot sau atunci cand, de prea multa aglomeratie – nu mai poate respira, spiritual. Poeziile lui Eminescu si ale altor poeti nationali ii incanta lui si ascultatorilor sositi, diminetile si dupa-amiezile. Dintr-un difuzor instalat in preajma se aud zilnic poezii recitate de insusi autorii lor. Bancile sunt pline de un auditoriu de toate varstele, de la copii in carucioare la batrani ce umbla in bastoane aurite. Vizitatori, cu sutele.

Doftoricit, incurajat, la batranete
Aparatul prin care se transmit poeziile recitate de autori in vecinatatea Teiului este montat undeva in cladirea Muzeului "M. Eminescu" din apropiere. "Teiul traia cand Eminescu insusi se plimba pe aleile parcului Copou. Varsta lui este estimata la 250-300 de ani de specialistii biologi de la Gradina Botanica; ei ii poarta de grija, il doftoricesc, il trateaza si il vegheaza sa nu se usuce. Pentru ca vizitatorii vin la Tei, aud si de muzeu. Si asa Teiul ne aduce un aflux de vizitatori. Multi nici nu stiu de Muzeul Eminescu, care e o cladire noua in care se gasesc foarte multe obiecte, tablouri, carti in primele editii cu poezii de Eminescu editii rare si multe altele legate de amintirea poetului", spune unul dintre ghizii muzeului. Ca vin sau nu la muzeu, oamenii ajung cu sfintenie la tei. Vezi uneori cum cate un pusti ii mangaie mantia scobita de griji si de nevoi.

E un loc al melancoliei eterne aici. La bustul poetului, sarutul are cel mai dulce gust de pe planeta. Indragostitii par imbatati de suflul copacului si mirosul sau ii alina cu dragoste si poezii pana spre inceputul lui iulie. Adolescentii si scolarii cu ghiozdanele burdusite de carti isi ascut talentul la umbra copacului. Aici se nasc si mor marii si micii poetii. Iubitorii de literatura, in general.

Poetul inca respira aici
Teiul lui Eminescu comunica astfel cu lumea din jur, ii cearta din cand in cand pe poetii intarziati care n-au mai venit de mult sa-l intrebe de sanatate. Dar si Teiului ii e dor de poetii disparuti. De exemplu, de poetul Nichita Stanescu, care de fiecare data cand trecea prin Iasi, negresit il vizita. Ii spunea "copacul lui Misu din Copou". Si se reculegea sub umerii sai. Teiului ii e dor si de Geo Bogza, care si el poposea aici sprijinindu-si tampla de frunzele racoroase. Dar inca asteapta, pentru ca stie ca o prezenta a locului o constituie anual si toata floarea cea vestita a Uniunii Scriitorilor, de la Bucuresti si de mai departe. Aici, cu bustul poetului in fata, nimeni nu are puterea sa-si afiseze aroganta. Artisti, oricine ar fi.

Si multi necunoscuti, chiar in afara personalului specializat de la Gradina Botanica, vin de-i poarta de grija, din proprie initiativa. Il uda din cand in cand, iar cei de la Botanica il peticesc pe batranul scortos cu bratele rasfirate. I-au montat si ii asaza schele de otel, sa-i fie comod traiul la batranete. Iar el, ca un pacient bland, le raspunde leganandu-si crengile, cantand din frunze, si le multumeste prin cuvantul poetului anonim ce se aude in difuzor. Dar cele mai frumoase poezii sunt, evident, cele ale Poetului.

Arborele absolut
Se pare ca Teiul lui Eminescu a renascut din propria-i cenusa. Cu ani in urma a fost aproape de a se usca, dar si-a revenit: ajutat, printr-o procedura biologica elaborata, dintr-o crenguta fragila abia rasarita, a renascut. Atunci, Teiul a trimis vorba plopilor fara sot ca e bine, ca se va reface, si s-a refacut. Teiul lui Eminescu e un reper al copilariei noastre, al tuturor. Teiul, Bojdeuca lui Creanga, Gradina Botanica si Palatul Culturii sunt obiectivele ce definesc Iasiul. Cei care nu i-au adresat pana acum un omagiu, un cuvant de imbarbatare, atat de necesar acum la batranete, trebuie sa vina. Sa se inchine poetului. Pentru ca spiritul lui Eminescu salasluieste in crengile inflorite. De aici pleci impacat, incarcat cu energie si stii ca geniul romanesc l-a dat pe cel mai mare poet, care a avut un loc preferat aici. Cand am plecat din preajma copacului parca am auzit respirand sufletul pamantului. Am pipait boarea de inspiratie a poporului roman. Sau, cum spunea candva Petre Tutea, am simtit ce inseamna acea "suma lirica de voievozi" ce reprezenta pentru filosof Luceafarul poeziei romanesti. Veniti sa vedeti arborele absolut al Romaniei eterne!



O vizita si la "Plopii lui Eminescu"
Un alt simbol din Iasi de care e legata amintirea poetului sunt Plopii fara sot. Am intrebat teiul... Am vazut directia din care a batut vantul: intr-acolo trebuia sa o luam. Am trecut de Podu Ros, prin Nicolina, pe langa Spitalul Socola si Hanul Trei Sarmale, unde poetul poposea insotit de Creanga sau umbla singur in asteptarea Veronicai Micle. Si cand sa se profileze colinele Iasiului, am zarit coroana unuia dintre plopi. Sunt pe stanga soselei ce iese din oras. In fata lor troneaza bustul poetului. Pe bust este inscriptionat si un scurt fragment din poezia "Pe langa plopii fara sot".

Istoricul plopilor
Se spune ca Plopii fara sot, initial un grup de 29 de copaci, l-au inspirat pe poetul Mihai Eminescu in compunerea poeziei "Pe langa plopii fara sot", poezie ce evoca iubirea dintre Eminescu si Veronica Micle. Sotul acesteia, profesorul Stefan Micle, rector al Universitatii "Al.I. Cuza" intre anii 1867 si 1875, locuia intr-o casa din Bucium, cartierul din apropiere. In aceasta casa, Veronica Micle statea in perioada verii. De aceea, de nenumarate ori, Eminescu si Creanga trageau la Hanul Trei Sarmale, aflat aproape, unde se dedulceau cu vinuri alese. Acest lucru constituia pentru poet un motiv sa ajunga la casa Veronicai. Plopii fara sot ai lui Eminescu, sub umbra carora poetul mai poposea in asteptarea iubitei, se afla lateral de soseaua Bucium din municipiul Iasi. In anul 1973, cei 29 de plopi ramasi au fost declarati monumente ale naturii. In decursul timpului, unii dintre ei au fost loviti de trasnet, iar altii au fost taiatI, deoarece se uscasera. Asa ca plopii fara pereche au devenit cu sot, vremea i-a mai rupt, i-a pus la pamant.

Teiul si Gradina Copou
Gradina Copou unde se afla situat Teiul este cel mai vechi parc din Iasi. A fost amenajata in anii 1833 si 1834, sub indrumarea domnitorului Mihail Sturza, ca loc de relaxare pentru boierimea vremii, in centrul sau gasindu-se monumentul "Obeliscul cu lei". Alaturi de Teiul lui Eminescu, in parc s-a deschis de cativa ani si un muzeu inchinat poetului. In apropiere, pe aleea principala, gasim busturile unor mari personalitati ale culturii romane. Mihai Eminescu a vizitat in vremea cat s-a aflat la Iasi deseori Parcul Copou. Aici mergea sa se intalneasca sau sa o vada pe Veronica Micle, locul ramanand si astazi o marturie a iubirii lor si un simbol al romantismului in Iasi.
Pe vreme buna, bustul poetului ridicat in fata Teiului este scaldat in razele soarelui, iar iarna este incarcat de zapada si promoroaca. In fiecare an, pe 15 iunie, umerii de piatra ai statuii sunt inconjurati de buchete de flori, iar la picioare ii stau neintrerupt coroane, zeci. In 2012 se implinesc 123 de ani de la plecarea in eternitate a poetului.
Nu departe de bustul lui Eminescu, pe "Aleea Junimea", se afla si bustul din bronz al Veronicai Micle si ale membrilor Junimii: Ion Creanga, Ciprian Porumbescu, Costache Negruzzi si fostul primar din vechea perioada ieseana Nicolae Gane. Muzeul Mihai Eminescu a fost deschis in 1989, cladirea acestuia fiind conceputa de arhitectul Virgil Onofrei.

Versurile despre tei. Eminescu isi rechema in versuri, pe cand se afla in Capitala, suvenirul ramurosului tei iesean: "Unde-i teiul cu-a sa umbra, Cu-a lui flori pan-n pamant? Vis au fost viata noastra, Iar norocul nostru vant".

"Copacul lui Misu din Copou"
Fiecare popas, fie el si fugitive, al poetului Nichita Stanescu la Iasi includea in mod obligatoriu, indiferent de situatie, si un popas la Teiul lui Eminescu din Copou. Venea cu diferite prilejuri, pentru o lansare de carte sau la cate un festival de poezie. Se intalnea si cu scriitorul Mircea Radu Iacoban, fostul director al Editurii Junimea. "Cand ajungea la Iasi, intr-un singur loc trebuia sa mergem intotdeauna. La Teiul lui Eminescu, copacul lui «nea Misu», cum ii spunea el. Statea si tacea sub copac, nu zicea nimic". De fapt, de la Gara poposea direct la Casa Pogor, sediul Junimii, si bea o cafea, discuta probleme literare. Acolo a rostit Nichita in cadru oficial o propozitie care avea sa faca epoca. "Aici «Miorita» a devenit «Oda in metru antic»", a spus el, sugerand, astfel, devenirea poeziei romane de la creatorul anonim la geniul luceafarului poeziei romanesti.

Altadata, rasfoia editia Eminescu a editurii cand un confrate, ce apucase sa sarbatoreasca mai devreme venirea poetului, un pic balbait, a exultat: "Drrraga Nichita, ce-ar spune Eminescu daca ne-ar vedea aici, cu cartile in mana?". "Ne-ar lua limba inapoi", a raspuns el. Dupa popasul la editura, indiferent de anotimp, de vreme, mergeau obligatoriu la "Copacul lui Misu" (teiul), unde se reculegea. Apoi, dadeau o tura si pe la restaurant. Se duceau la Ciric, un lac de langa Iasi, unde cunosteau un ospatar, iar Nichita cerea de fiecare data saramura de ciuperci si ceva de baut. Manca foarte putin, el isi hranea sufletul cu poezie, cu marele Eminescu. Despre poetul national afirma ca nu mai e nimic de spus, pentru a-l proteja de cei care il confiscau folosindu-i numele in timpul cuvantarilor. "«Noi nu avem ce sa spunem despre Eminescu», aceasta fiind in logica lui maximum de apreciere. «Trebuie sa tacem, el a spus totul».'

Asa intelegea el sa lupte impotriva celor care, in timpul discursurilor, veneau cu frazari bombastice si inflamate despre simbolul poeziei romanesti. Asa stia el sa-l apere pe Eminescu. Mereu recita strofa eminesciana "abia atingi covorul moale, matasea suna sub picior", care ii placea. Iar pe Eminescu il pretuia nespus de mult, vorbea intotdeauna la superlativ despre el si spunea ca Iasiul este legat in special de poetul national si de Junimea. "Pentru el erau de nedespartit aceste doua nume proprii, Iasi si Eminescu." Primavara, frunzele Teiului lui Eminescu gadila umbra inimilor poetilor Eminescu si Nichita. "Va pupam sufletele", ar fi spus Nichita.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de