Termitele imobiliare

Agresiunea generata de mediul de afaceri asupra zonei de nord a Bucurestiului nu tine cont de nici un fel de ratiuni de urbanism. Pe langa exemplul statiunii de cercetare din domeniul sericiculturii, in care statul nu a reactionat fata de distrugerea a aproape trei hectare din colectia nationala de soiuri de duzi, Jurnalul National va prezinta un alt exemplu de afacere imobiliara de succes "focalizata" pe terenul Parcului Bordei, aflat pe marginea Lacului Floreasca din Capitala.

CITITI SIâ¦ Copacii din Parcul Bordei, pusi la pamant

DEZVALUIRI

Interesul imobiliar crescut pentru "zonele aerisite" ale Capitalei risca sa dea totul peste cap in privinta organizarii urbanistice. Agresiunea generata de mediul de afaceri, ale carui interese imobiliare sunt argumentate de preturile exorbitante ale pamantului din zona de nord a Bucurestiului, nu tine cont de nici un fel de ratiuni ecologice sau de urbanism.

Jurnalul National a atras atentia in cadrul mai multor anchete asupra modului in care, sub paravanul retrocedarilor de teren, autoritatile pactizeaza cu "ofertantii" fara sa mai tina cont de posibilele efecte negative care pot decurge din modificarile arhitecturale ale acestor zone. Pe langa exemplul statiunii de cercetare din domeniul sericiculturii, in care statul nu a luat nici un fel de pozitie fata de distrugerea a aproape trei hectare din colectia nationala de soiuri de duzi, Jurnalul National va prezinta un alt exemplu de afacere imobiliara de succes "focalizata" pe terenul Parcului Bordei, aflat pe marginea Lacului Floreasca din Capitala.

RETROCEDARI. Daca luam in discutie zona ce incadreaza pe stanga si pe dreapta Soseaua Bucuresti-Ploiesti, unde se afla de altfel si institutul de cercetare din domeniul sericiculturii, vorbim in mod evident despre un interes imobiliar foarte mare. Argumentul unei investitii in aceasta zona: preturile exorbitante pentru fiecare metru patrat, dar si evolutia crescatoare a acestora de la an la an. Din cauza lipsei de reactie si coordonare dintre autoritatile competente, o data cu remodelarea urbanistica din zona vecina Aeroportului Baneasa se distrug, din pacate, si bunuri de interes national. Dupa cum Jurnalul National a relatat in numerele anterioare, in mai putin de doua ore aproximativ trei hectare cu plantatie de dud au fost defrisate. Astfel, a fost distrusa toata colectia nationala de soiuri de duzi, practic baza furajera pentru cercetarea din domeniul cresterii viermilor de matase, domeniu economic pentru a carui dezvoltare Uniunea Europeana ofera zeci de milioane de euro anual. SC Sericarom SA este societatea care avea in administratie, pana in urma cu doua luni, 2,84 hectare de plantatie de duzi. Pamantul apartinea societatii inca din 1949. Actionarul integral al societatii care administra terenul respectiv era Agentia Domeniilor Statului (ADS), cu care societatea avea un contract de inchiriere. Contractul stipula insa ca proprietarul, deci Agentia Domeniilor Statului, are dreptul sa il modifice oricand prin intermediul unui act aditional, in cazul in care se hotara ca terenul sa fie instrainat. Fapt ce s-a si intamplat. Pentru aproximativ trei hectare de pamant din Baneasa s-au depus cereri de retrocedare.

PRETENTII IN BANEASA. Dintre cele cinci familii care au depus cereri de retrocedare, numai doua au avut pamant de primit in zona proprietatii statiunii de cercetare Sericarom. Evolutia ulterioara a lucrurilor a dovedit ca persoanele care au initiat procedurile de retrocedare a terenului au vandut drepturile litigioase asupra lui in urma cu doi ani avocatului Iulian Capatana, cel care ii reprezenta in raport cu autoritatile. Motivul a fost ca procedurile de recuperare a pamantului s-au dovedit a fi foarte greoaie. "Unul dintre clientii mei a avut teren acolo inca de pe timpul regelui. Atunci a primit terenul din Baneasa. Apoi comunistii i l-au luat si acum nu a facut decat sa intre in posesia lui", sustine Iulian Capatana, avocatul petentilor. Pentru ceilalti s-a reconstituit dreptul de proprietate. Tocmai in Baneasa! Modalitate curioasa pe care am descris-o in anchetele anterioare ale Jurnalului National.

REALITATE. In urma cu o luna, SC Sericarom SA s-a trezit in fata faptului implinit. Cele aproximativ 2,84 ha, a fost defrisat de doua utilaje senilate. Intre petenti si statiune nu a existat decat un dialog prin intermediul avocatilor care reprezentau familiile. "Am primit doar o instiintare ca ne va fi dat terenul. Nimeni nu ne-a explicat mai mult. Apoi au venit cei cu utilajele, care ne-au excavat terenul fara o avertizare oficiala", sustine Dumitru Dogaru, directorul general al SC Sericarom SA. Societatea a pierdut atunci fondul furajer necesar intretinerii fondului genetic al viermilor de matase al tarii. Pe de alta parte, avocatul familiilor care aveau pamant de retrocedat in zona ne-a declarat: "Pot sa confirm ca, daca in momentul in care excavatoarele erau pe teren si conducerea chema politia, oamenii aveau la ei actele necesare pentru activitatea pe care o aveau de indeplinit. Duzi erau pe terenul meu. Ce era sa fac, sa ma uit la ei?". La scurt timp, ADS a hotarat sa vanda toate activele singurei statiuni de cercetare din domeniul sericiculturii, care are grija de fondul genetic al viermilor de matase. In baza Hotararii Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului numarul 18/27.09.2005 articolul 11, s-a hotarat mutarea sediului si activitatii SC Sericarom SA din Bucuresti la una din sucursalele din Cislau, judetul Buzau sau din Leu, judetul Dolj.

PSEUDODESPAGUBIRE. Potrivit specialistilor in domeniul pomicol, numai pentru producerea materialului saditor de duzi este nevoie de nu mai putin de doi ani. Apoi pentru ca plantatia sa poata asigura materie furajera este nevoie de patru ani. Mai mult, din cauza ca ADS a considerat ca valoarea plantatiei a fost amortizata, societatea nu a primit despagubiri. Asta, desi avocatul Iulian Capatana sustine ca initial intre conducerea societatii si el a existat intentia despagubirii pe baza unei expertize platite din fondurile proprii. Conform acesteia, noii improprietariti trebuia sa achite 30.000 de euro pentru distrugerea celor aproape 3 hectare de plantatie de duzi. Numai ca acesti bani nu s-au achitat, pentru ca Sericarom a sustinut oficial intr-o instiintare catre Administratia Domeniilor Statului faptul ca valoarea plantatiei este zero, investitiile fiind considerate ca recuperate.

HI-LIFE. Bineinteles ca cei care au devenit proprietari de drept pe fostul teren al SC Sericarom nu au de gand sa stea cu mainile in san si intentioneaza sa dea un rost terenului pe care-l detin acum in zona cea mai scumpa a Bucurestiului. "Daca pe partea Aeroportului Baneasa, pe terenul care a apartinut academiei agricole, din cate am inteles, se vor construi hipermarketuri si cartiere de locuinte, noi am decis sa venim cumva in contrapartida si sa construim cateva blocuri cu apartamente de lux", ne-a precizat Iulian Capatana.

CRESTERI DE PESTE 40% IN PIPERA

FRANA. Duzii SC Sericarom tineau preturile in loc

Pana la sfarsitul lui 2005, preturile terenurilor din Baneasa-Pipera vor mai creste cu aproximativ 40%, sustin specialistii din cadrul asociatiei nationale a societatilor imobiliare. Cresterile au inceput sa se faca vizibile in piata inca de la inceputul lunii octombrie a anului trecut, in special pe linia de centura. In aceasta zona, parcelele mai mari ca suprafata se vand cu 35-40 euro pentru un metru patrat. Specialistii imobiliari sustin ca in privinta zonelor care prezinta interes mare pentru proiectele rezidentiale, cum ar fi cea din Baneasa, evolutia scumpirilor va fi una ascendenta. Preturile vor capata salturi de peste suta la suta fata de prezent pana la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, moment in care se asteapta o stabilizare din acest punct de vedere.

TÃ...IATI DE PE DN 1, PLANTATI IN BUCURESTI

DEFRISARI. In ultimii ani, padurea s-a rarit in nordul Bucurestiului

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) din Romania a solicitat Primariei Bucuresti eliberarea avizului favorabil pentru defrisarea arborilor pe DN1, pe tronsonul dintre Aeroportul Baneasa si Aleea Privighetorilor - km 8+ 100 - km 10+500. Taierea arborilor era necesara pentru largirea DN 1 la sase benzi. Primaria Capitalei a aprobat, defrisarea a 265 de arbori, 730 de exemplare de arbusti, 226 de trandafiri si 717 m de gard viu. "Pentru repararea prejudiciului adus, in compensarea arborilor defrisati, CNADNR va planta, in primavara anului 2006, 605 arbori, 1.078 metri gard viu si 254 de trandafiri in diferite zone ale Bucurestiului", precizeaza CNADNR. Acestea sunt: Calea Floreasca, Soseaua Chitila, Parcul Maica Teofana, Parcul Eva, Piata Floreasca si Parcul Bazilescu. Potrivit CNADNR, defrisarile au fost executate numai pe partea dreapta a DN1, deoarece lucrarile de largire a drumului se executa numai pe acest sens, "pe sensul de mers catre Bucuresti existand 3 benzi de circulatie, in timp ce pe sensul de circulatie catre Ploiesti fiind numai 2 benzi". (Iohanna Onaca Purdea)

Subiecte în articol: special terenul zonă băneasa sericarom

Urmăriți Jurnalul și pe Google News

TOP articole pe Jurnalul.ro:

Parteneri