Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Agresiunea generata de mediul de afaceri asupra zonei de nord a Bucurestiului nu tine cont de nici un fel de ratiuni de urbanism. Pe langa exemplul statiunii de cercetare din domeniul sericiculturii, in care statul nu a reactionat fata de distrugerea a aproape trei hectare din colectia nationala de soiuri de duzi, Jurnalul National va prezinta un alt exemplu de afacere imobiliara de succes "focalizata" pe terenul Parcului Bordei, aflat pe marginea Lacului Floreasca din Capitala.
DEZVALUIRI
Interesul imobiliar crescut pentru "zonele aerisite" ale Capitalei risca sa dea totul peste cap in privinta organizarii urbanistice. Agresiunea generata de mediul de afaceri, ale carui interese imobiliare sunt argumentate de preturile exorbitante ale pamantului din zona de nord a Bucurestiului, nu tine cont de nici un fel de ratiuni ecologice sau de urbanism.
Jurnalul National a atras atentia in cadrul mai multor anchete asupra modului in care, sub paravanul retrocedarilor de teren, autoritatile pactizeaza cu "ofertantii" fara sa mai tina cont de posibilele efecte negative care pot decurge din modificarile arhitecturale ale acestor zone. Pe langa exemplul statiunii de cercetare din domeniul sericiculturii, in care statul nu a luat nici un fel de pozitie fata de distrugerea a aproape trei hectare din colectia nationala de soiuri de duzi, Jurnalul National va prezinta un alt exemplu de afacere imobiliara de succes "focalizata" pe terenul Parcului Bordei, aflat pe marginea Lacului Floreasca din Capitala.
RETROCEDARI. Daca luam in discutie zona ce incadreaza pe stanga si pe dreapta Soseaua Bucuresti-Ploiesti, unde se afla de altfel si institutul de cercetare din domeniul sericiculturii, vorbim in mod evident despre un interes imobiliar foarte mare. Argumentul unei investitii in aceasta zona: preturile exorbitante pentru fiecare metru patrat, dar si evolutia crescatoare a acestora de la an la an. Din cauza lipsei de reactie si coordonare dintre autoritatile competente, o data cu remodelarea urbanistica din zona vecina Aeroportului Baneasa se distrug, din pacate, si bunuri de interes national. Dupa cum Jurnalul National a relatat in numerele anterioare, in mai putin de doua ore aproximativ trei hectare cu plantatie de dud au fost defrisate. Astfel, a fost distrusa toata colectia nationala de soiuri de duzi, practic baza furajera pentru cercetarea din domeniul cresterii viermilor de matase, domeniu economic pentru a carui dezvoltare Uniunea Europeana ofera zeci de milioane de euro anual. SC Sericarom SA este societatea care avea in administratie, pana in urma cu doua luni, 2,84 hectare de plantatie de duzi. Pamantul apartinea societatii inca din 1949. Actionarul integral al societatii care administra terenul respectiv era Agentia Domeniilor Statului (ADS), cu care societatea avea un contract de inchiriere. Contractul stipula insa ca proprietarul, deci Agentia Domeniilor Statului, are dreptul sa il modifice oricand prin intermediul unui act aditional, in cazul in care se hotara ca terenul sa fie instrainat. Fapt ce s-a si intamplat. Pentru aproximativ trei hectare de pamant din Baneasa s-au depus cereri de retrocedare.
PRETENTII IN BANEASA. Dintre cele cinci familii care au depus cereri de retrocedare, numai doua au avut pamant de primit in zona proprietatii statiunii de cercetare Sericarom. Evolutia ulterioara a lucrurilor a dovedit ca persoanele care au initiat procedurile de retrocedare a terenului au vandut drepturile litigioase asupra lui in urma cu doi ani avocatului Iulian Capatana, cel care ii reprezenta in raport cu autoritatile. Motivul a fost ca procedurile de recuperare a pamantului s-au dovedit a fi foarte greoaie. "Unul dintre clientii mei a avut teren acolo inca de pe timpul regelui. Atunci a primit terenul din Baneasa. Apoi comunistii i l-au luat si acum nu a facut decat sa intre in posesia lui", sustine Iulian Capatana, avocatul petentilor. Pentru ceilalti s-a reconstituit dreptul de proprietate. Tocmai in Baneasa! Modalitate curioasa pe care am descris-o in anchetele anterioare ale Jurnalului National.
REALITATE. In urma cu o luna, SC Sericarom SA
s-a trezit in fata faptului implinit. Cele aproximativ 2,84 ha, a fost defrisat de doua utilaje senilate. Intre petenti si statiune nu a existat decat un dialog prin intermediul avocatilor care reprezentau familiile. "Am primit doar o instiintare ca ne va fi dat terenul. Nimeni nu ne-a explicat mai mult. Apoi au venit cei cu utilajele, care ne-au excavat terenul fara o avertizare oficiala", sustine Dumitru Dogaru, directorul general al SC Sericarom SA. Societatea a pierdut atunci fondul furajer necesar intretinerii fondului genetic al viermilor de matase al tarii. Pe de alta parte, avocatul familiilor care aveau pamant de retrocedat in zona ne-a declarat: "Pot sa confirm ca, daca in momentul in care excavatoarele erau pe teren si conducerea chema politia, oamenii aveau la ei actele necesare pentru activitatea pe care o aveau de indeplinit. Duzi erau pe terenul meu. Ce era sa fac, sa ma uit la ei?". La scurt timp, ADS a hotarat sa vanda toate activele singurei statiuni de cercetare din domeniul sericiculturii, care are grija de fondul genetic al viermilor de matase. In baza Hotararii Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului numarul 18/27.09.2005 articolul 11, s-a hotarat mutarea sediului si activitatii SC Sericarom SA din Bucuresti la una din sucursalele din Cislau, judetul Buzau sau din Leu, judetul Dolj.
Citește pe Antena3.ro
|
CRESTERI DE PESTE 40% IN PIPERA
| ||
|
|
TÃ...IATI DE PE DN 1, PLANTATI IN BUCURESTI
| ||
|
