x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tradiţii străvechi la innoirea timpului

0
Autor: Luminita Ciobanu 28 Dec 2007 - 00:00
Tradiţii străvechi la innoirea timpului


"Măine, anul se-nnoieşte! Pluguşorul se porneşte..."
Aşa răsună uliţele satului an de an, cănd cete de feciori merg din casă in casă, vestind innoirea timpului.

"Măine, anul se-nnoieşte! Pluguşorul se porneşte..."
Aşa răsună uliţele satului an de an, cănd cete de feciori merg din casă in casă, vestind innoirea timpului.


Cănd Noul An bate la porţile omenirii, datinile străvechi, transmise din generaţie in generaţie, ne aduc in case frumuseţea obiceiurilor specifice romănilor. "Anul Nou este intr-adevăr puntea dintre ani, este acel moment in care trebuie să ne bucurăm, să petrecem cu rudele şi prietenii, dar să nu uităm nici de multele obiceiuri şi ritualuri tradiţionale de renovare a timpului care odinioară marcau viaţa spirituală a comunităţilor umane, la solstiţiul de iarnă. Mutate de-a lungul veacurilor, ca dată de practicare, aceste ritualuri s-au perpetuat secole de-a răndul pe pămăntul romănesc, putănd fi intălnite şi astăzi. Din acest punct de vedere, Crăciunul este sărbătoarea familiei, iar Anul Nou a comunităţii. La Naşterea Domnului ne adunăm in jurul sobei - unde arde «buturuga de Crăciun», iar la Anul Nou - toată lumea este pe drum, pe uliţă. Căile de comunicare sunt umplute la refuz şi, in vatra satului, după ora 15:00, se adună cu mic cu mare, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrăni. Fiecare doreşte să vadă «Plugul» şi «Mascaţii» pe care ii aşteptă in noaptea dintre ani, pe la casele lor. Cetele, «benzile» sau «Malanca» umblă toată noaptea, de vuieşte satul de pocnetul bicelor şi sunetul clopotelor, de ritmul susţinut al tobelor şi larma mascaţilor. Pe cănd se ivesc zorii zilei de Sfăntul Vasile, urătorii se retrag pentru puţină vreme pe la casele lor şi o pornesc din nou pe la amiază, prin sat. Animaţi de aceleaşi convingeri, in puterea mascaţilor de a exorciza răul din perimetrul vital al omului, tărgoveţii ii aşteaptă şi ei pe urătorii de prin sate in ziua de Anul Nou. Aşa ne explicăm de ce in majoritatea tărgurilor din Suceava, Neamţ, Iaşi, Vaslui şi Bacău in ziua de Sfăntul Vasile sau a doua zi, colindatul cetelor se mută la oraş, tocmai pe ideea de a purifica şi aceste aşezări umane", arată prof. univ. dr etnolog Doina Işfănoni, director ştiinţific al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".


DIN CASÃ... IN CASÃ.... In sufletele multor romăni stăruie convingerea că in prag de An Nou colindătorii alungă relele şi elimină negativul. "De regulă, in credinţele străvechi, răul il intruchipau gerul, frigul, ingheţul, care, desfrunzind codrul şi uscănd toate ierburile, crea impresia de moarte aparentă a intregului Univers. Toate aceste ritualuri, create pentru a depăşi aceste momente de cumpănă sunt, de fapt, prilejuri extraordinare de eliminare a răului din oameni prin forţa lor de a te ajuta să-ţi redefineşti existenţa la fiecare inceput de an", mai spune prof. univ. dr Işfănoni.


ORIGINI. Foarte multe practici atenţionează asupra originilor indepărtate, precreştine ale acestui moment, intrucăt modurile de manifestare ale obiceiurilor grupate la Anul Nou gravitează in jurul Jocurilor cu măşti. "Anul Nou este un adevărat rege care domină in Moldova tot ceea ce ţine de partea de exprimare spirituală a comunităţilor rurale. Jocurile cu măşti, de la Jocul Caprei, Cerbului, Ursului, Berzei, Struţului la acele jocuri cu intruchipări fantastice de personaje mascate - urăţi şi frumoşi, moşi şi babe, plugari, doctori, vănători, comercianţi evrei sau turci - sătenii concretizează plastic, cu o fantezie rebordantă, o diversitate impresionantă de caractere.


Costumaţiile ceremoniale concretizează nevoia omenească de certitudine pentru ca in anul care vine să aibă măcar acelaşi spor in turme, recolte bogate şi chiar mai mulţi prunci", adaugă prof. univ. dr Doina Işfănoni. Infruntarea dintre anul nou şi anul vechi, dintre frumoşi şi urăţi, dintre lucrurile rele şi lucrurile bune sau personajele care infăţişează faţete urăte şi pozitive ale caracterului uman sunt extrem de spectaculoase in judeţul Neamţ. Practic, rolul acestor mascaţi este de a nu lăsa nici un colţişor nerăscolit, pe ideea de a afla răul, oriunde s-a cuibărit.


ŞOTII. "Primirea trupelor de mascaţi este o plăcere, dar şi o surpriză, pentru că şotiile, glumele lor intrec măsura uneori. Dar niciodată la cumpăna dintre ani nimeni nu se poate supăra, pentru că acum există convingerea că toată această zarvă pe care o creează jocurile cu măşti in comunitate indeplineşte acea străveche funcţie de răsturnare a ordinii existente, pentru că, odată demolate, să se nască o nouă ordine, mai dreaptă. In urma dialogului purtat de cei ascunşi sub costumaţiile rituale cu sacrul, cu nevăzutul, există credinţa că masca trebuie distrusă, eliminată, pentru a putea astfel ca răul care a fost vizualizat de mască să fie distrus impreună cu ea", adaugă prof. univ. dr Doina Işfănoni.


SEMNE. In noaptea dintre ani, fetele de măritat işi află ursitul. "Este vorba despre «Sănvăsăitul blidelor», adică de ascunderea sub blide sau farfurii a unor semne: inele, oglinda, pieptenele etc. Sub bagheta magică a unei gazde pricepute, semnele devin adevărate substitute ale ursitului", spune prof. univ. dr Doina Işfănoni. Tot in seara dintre ani, gospodarii mai fac "calendare" din foi de ceapă pentru a afla cum va merge vremea.


PLUGUL. In cea din urmă zi a anului, inainte de a se innopta, incepe unul dintre cele mai solemne acte ceremoniale: Pluguşorul. "Plugul, Plugul cel mare, in zonele agricole, acest obicei cunoaşte forme de desfăşurare de mare spectaculozitate. Mai mulţi gospodari inhamă două sau patru perechi de boi la un plug adevărat care este impodobit cu doi-patru brazi gătiţi cu panglici şi merg de la o gospodărie la alta. Plugul, devenit simbol al fertilităţii pămăntului, nu mai este o banală unealtă, ci devine un simbol al muncii, al rodniciei, al dorinţei agricultorilor de a obţine de la pămănt maximum de fertilitate. In coarne, boii poartă colaci şi ştergare frumos cusute. Pe drumul său, ceata plugului este insoţită de Buhai, de flăcăii care pocnesc din bice şi de cei ce sună din clopote şi zurgălăi. După ce sunt primiţi in ograda gospodarului, cel mai destoinic dintre flăcăi incepe să recite Pluguşorul. Din timp in timp, el se opreşte şi ii indeamnă pe tovarăşii săi să pocnească din bice şi să sune din clopoţei. Sunetul buhaiului, care vibrează asemeni mugetului unui bou adevărat, nu conteneşte. In urătura Pluguşorului, munca cămpului nu mai este la fel de trudnică, dificilă, cu necazurile şi bucuriile sale, ci este glorificată, innobilată pentru a conferi satisfacţii căt mai mari", arată prof. univ. dr Doina Işfănoni.


CAR ALEGORIC. Plugul mare este in zona de sud, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, un obicei extrem de aşteptat. "Orice agricultor crede că dacă nu va primi plugul in ograda sa s-ar putea să nu-i meargă bine tot anul şi să nu aibă noroc la semănat şi la recoltat. Pe rotilele plugului se realizează un schelet de lemn, inalt de aproximativ 2-3 metri, peste care femeile aşază covoare şi ştergare. Astfel impodobit, Plugul devine aproape un "car alegoric" pe care se prezintă in fală o sumedenie de ţesături care au brodate şi ţesute diverse motive decorative ca simboluri ale rodniciei: viţa-de-vie, pomul vieţii, diverse păsări, buchete de flori etc.", completează prof. univ. dr Işfănoni.

Sorcova şi Semănatul

Uratul de bine continuă şi in ziua de Sfăntul Vasile, cănd la porţile gospodarilor bat cete de micuţi. "In cea dintăi zi a lui ianuarie, primii care deschid porţile şi uşile caselor sunt copiii. Ei vin cu "Sorcova şi Semănatul". Prin urări simple şi directe adresate gazdelor, copiii le menesc sănătate, putere şi bogăţie in anul care abia a inceput. "Sorcova vesela/ Să trăiţi, să-mbătrăniţi/ Ca un măr/Ca un păr/ Ca un fir de trandafir/ Tare ca piatra/ Iute ca săgeata/ Tare ca fierul/ Iute ca oţelul". Iată de fapt dorinţele pe care omul i le cere lui Dumnezeu pentru a avea forţa de a obţine ceea ce-şi propune", mai spune prof. univ. dr etnolog Doina Işfănoni. De asemenea, de Sfăntul Vasile există obiceiul de a merge finii la naşi cu plocon şi de a oferi dulciuri celor dragi, ca tot anul relaţiile dintre oameni să fie armonioase şi vorbele "dulci".
Â
Â
Citeşte mai multe despre:   anul,   ediţie specială,   anul nou,   sfăntul vasile,   işfănoni,   univ,   prof,   plugul,   doina işfănoni,   i,   doina i

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea depusă,...

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri
Galerie Foto Ministrul Agriculturii a lansat un apel către fermieri, să cultive fiecare bucată de pământ, iar piețele agroalimentare se vor redeschide, pentru a sprijini producția din România. Problema agriculturii este...

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului
Galerie Foto Zilele trecute, mai multe publicații au dezvăluit un document emis, la sfârșitul lunii martie, de către secretarul general adjunct din Ministerul Sănătății, Codrin Doru Lungu, care a emis o circulară către...

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban
Suspecta achiziție de măști FPP2 și FPP3, atribuită de Oficiul Național al Achizițiilor Centralizate (ONAC), constituie obiectul unei lucrări penale deschise de celebrul deja Bogdan Pîrlog, de la Parchetul...

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu
În timp ce, prin acțiuni legislative, mediatice sau chiar pe rețelele de socializare, în timpul ultimelor campanii electorale, politicienii de la USR și PNL militează activ în vederea desființării Secției...

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...
Serviciul de email marketing furnizat de