x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tradiţii străvechi la innoirea timpului

0
Autor: Luminita Ciobanu 28 Dec 2007 - 00:00
Tradiţii străvechi la innoirea timpului


"Măine, anul se-nnoieşte! Pluguşorul se porneşte..."
Aşa răsună uliţele satului an de an, cănd cete de feciori merg din casă in casă, vestind innoirea timpului.

"Măine, anul se-nnoieşte! Pluguşorul se porneşte..."
Aşa răsună uliţele satului an de an, cănd cete de feciori merg din casă in casă, vestind innoirea timpului.


Cănd Noul An bate la porţile omenirii, datinile străvechi, transmise din generaţie in generaţie, ne aduc in case frumuseţea obiceiurilor specifice romănilor. "Anul Nou este intr-adevăr puntea dintre ani, este acel moment in care trebuie să ne bucurăm, să petrecem cu rudele şi prietenii, dar să nu uităm nici de multele obiceiuri şi ritualuri tradiţionale de renovare a timpului care odinioară marcau viaţa spirituală a comunităţilor umane, la solstiţiul de iarnă. Mutate de-a lungul veacurilor, ca dată de practicare, aceste ritualuri s-au perpetuat secole de-a răndul pe pămăntul romănesc, putănd fi intălnite şi astăzi. Din acest punct de vedere, Crăciunul este sărbătoarea familiei, iar Anul Nou a comunităţii. La Naşterea Domnului ne adunăm in jurul sobei - unde arde «buturuga de Crăciun», iar la Anul Nou - toată lumea este pe drum, pe uliţă. Căile de comunicare sunt umplute la refuz şi, in vatra satului, după ora 15:00, se adună cu mic cu mare, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrăni. Fiecare doreşte să vadă «Plugul» şi «Mascaţii» pe care ii aşteptă in noaptea dintre ani, pe la casele lor. Cetele, «benzile» sau «Malanca» umblă toată noaptea, de vuieşte satul de pocnetul bicelor şi sunetul clopotelor, de ritmul susţinut al tobelor şi larma mascaţilor. Pe cănd se ivesc zorii zilei de Sfăntul Vasile, urătorii se retrag pentru puţină vreme pe la casele lor şi o pornesc din nou pe la amiază, prin sat. Animaţi de aceleaşi convingeri, in puterea mascaţilor de a exorciza răul din perimetrul vital al omului, tărgoveţii ii aşteaptă şi ei pe urătorii de prin sate in ziua de Anul Nou. Aşa ne explicăm de ce in majoritatea tărgurilor din Suceava, Neamţ, Iaşi, Vaslui şi Bacău in ziua de Sfăntul Vasile sau a doua zi, colindatul cetelor se mută la oraş, tocmai pe ideea de a purifica şi aceste aşezări umane", arată prof. univ. dr etnolog Doina Işfănoni, director ştiinţific al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".


DIN CASÃ... IN CASÃ.... In sufletele multor romăni stăruie convingerea că in prag de An Nou colindătorii alungă relele şi elimină negativul. "De regulă, in credinţele străvechi, răul il intruchipau gerul, frigul, ingheţul, care, desfrunzind codrul şi uscănd toate ierburile, crea impresia de moarte aparentă a intregului Univers. Toate aceste ritualuri, create pentru a depăşi aceste momente de cumpănă sunt, de fapt, prilejuri extraordinare de eliminare a răului din oameni prin forţa lor de a te ajuta să-ţi redefineşti existenţa la fiecare inceput de an", mai spune prof. univ. dr Işfănoni.


ORIGINI. Foarte multe practici atenţionează asupra originilor indepărtate, precreştine ale acestui moment, intrucăt modurile de manifestare ale obiceiurilor grupate la Anul Nou gravitează in jurul Jocurilor cu măşti. "Anul Nou este un adevărat rege care domină in Moldova tot ceea ce ţine de partea de exprimare spirituală a comunităţilor rurale. Jocurile cu măşti, de la Jocul Caprei, Cerbului, Ursului, Berzei, Struţului la acele jocuri cu intruchipări fantastice de personaje mascate - urăţi şi frumoşi, moşi şi babe, plugari, doctori, vănători, comercianţi evrei sau turci - sătenii concretizează plastic, cu o fantezie rebordantă, o diversitate impresionantă de caractere.


Costumaţiile ceremoniale concretizează nevoia omenească de certitudine pentru ca in anul care vine să aibă măcar acelaşi spor in turme, recolte bogate şi chiar mai mulţi prunci", adaugă prof. univ. dr Doina Işfănoni. Infruntarea dintre anul nou şi anul vechi, dintre frumoşi şi urăţi, dintre lucrurile rele şi lucrurile bune sau personajele care infăţişează faţete urăte şi pozitive ale caracterului uman sunt extrem de spectaculoase in judeţul Neamţ. Practic, rolul acestor mascaţi este de a nu lăsa nici un colţişor nerăscolit, pe ideea de a afla răul, oriunde s-a cuibărit.


ŞOTII. "Primirea trupelor de mascaţi este o plăcere, dar şi o surpriză, pentru că şotiile, glumele lor intrec măsura uneori. Dar niciodată la cumpăna dintre ani nimeni nu se poate supăra, pentru că acum există convingerea că toată această zarvă pe care o creează jocurile cu măşti in comunitate indeplineşte acea străveche funcţie de răsturnare a ordinii existente, pentru că, odată demolate, să se nască o nouă ordine, mai dreaptă. In urma dialogului purtat de cei ascunşi sub costumaţiile rituale cu sacrul, cu nevăzutul, există credinţa că masca trebuie distrusă, eliminată, pentru a putea astfel ca răul care a fost vizualizat de mască să fie distrus impreună cu ea", adaugă prof. univ. dr Doina Işfănoni.


SEMNE. In noaptea dintre ani, fetele de măritat işi află ursitul. "Este vorba despre «Sănvăsăitul blidelor», adică de ascunderea sub blide sau farfurii a unor semne: inele, oglinda, pieptenele etc. Sub bagheta magică a unei gazde pricepute, semnele devin adevărate substitute ale ursitului", spune prof. univ. dr Doina Işfănoni. Tot in seara dintre ani, gospodarii mai fac "calendare" din foi de ceapă pentru a afla cum va merge vremea.


PLUGUL. In cea din urmă zi a anului, inainte de a se innopta, incepe unul dintre cele mai solemne acte ceremoniale: Pluguşorul. "Plugul, Plugul cel mare, in zonele agricole, acest obicei cunoaşte forme de desfăşurare de mare spectaculozitate. Mai mulţi gospodari inhamă două sau patru perechi de boi la un plug adevărat care este impodobit cu doi-patru brazi gătiţi cu panglici şi merg de la o gospodărie la alta. Plugul, devenit simbol al fertilităţii pămăntului, nu mai este o banală unealtă, ci devine un simbol al muncii, al rodniciei, al dorinţei agricultorilor de a obţine de la pămănt maximum de fertilitate. In coarne, boii poartă colaci şi ştergare frumos cusute. Pe drumul său, ceata plugului este insoţită de Buhai, de flăcăii care pocnesc din bice şi de cei ce sună din clopote şi zurgălăi. După ce sunt primiţi in ograda gospodarului, cel mai destoinic dintre flăcăi incepe să recite Pluguşorul. Din timp in timp, el se opreşte şi ii indeamnă pe tovarăşii săi să pocnească din bice şi să sune din clopoţei. Sunetul buhaiului, care vibrează asemeni mugetului unui bou adevărat, nu conteneşte. In urătura Pluguşorului, munca cămpului nu mai este la fel de trudnică, dificilă, cu necazurile şi bucuriile sale, ci este glorificată, innobilată pentru a conferi satisfacţii căt mai mari", arată prof. univ. dr Doina Işfănoni.


CAR ALEGORIC. Plugul mare este in zona de sud, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, un obicei extrem de aşteptat. "Orice agricultor crede că dacă nu va primi plugul in ograda sa s-ar putea să nu-i meargă bine tot anul şi să nu aibă noroc la semănat şi la recoltat. Pe rotilele plugului se realizează un schelet de lemn, inalt de aproximativ 2-3 metri, peste care femeile aşază covoare şi ştergare. Astfel impodobit, Plugul devine aproape un "car alegoric" pe care se prezintă in fală o sumedenie de ţesături care au brodate şi ţesute diverse motive decorative ca simboluri ale rodniciei: viţa-de-vie, pomul vieţii, diverse păsări, buchete de flori etc.", completează prof. univ. dr Işfănoni.

Sorcova şi Semănatul

Uratul de bine continuă şi in ziua de Sfăntul Vasile, cănd la porţile gospodarilor bat cete de micuţi. "In cea dintăi zi a lui ianuarie, primii care deschid porţile şi uşile caselor sunt copiii. Ei vin cu "Sorcova şi Semănatul". Prin urări simple şi directe adresate gazdelor, copiii le menesc sănătate, putere şi bogăţie in anul care abia a inceput. "Sorcova vesela/ Să trăiţi, să-mbătrăniţi/ Ca un măr/Ca un păr/ Ca un fir de trandafir/ Tare ca piatra/ Iute ca săgeata/ Tare ca fierul/ Iute ca oţelul". Iată de fapt dorinţele pe care omul i le cere lui Dumnezeu pentru a avea forţa de a obţine ceea ce-şi propune", mai spune prof. univ. dr etnolog Doina Işfănoni. De asemenea, de Sfăntul Vasile există obiceiul de a merge finii la naşi cu plocon şi de a oferi dulciuri celor dragi, ca tot anul relaţiile dintre oameni să fie armonioase şi vorbele "dulci".
Â
Â
Citeşte mai multe despre:   anul,   ediţie specială,   anul nou,   sfăntul vasile,   işfănoni,   univ,   prof,   plugul,   doina işfănoni,   i,   doina i

 



Mai multe titluri din categorie

Bolintin Vale - viața sub amenințarea cuțitului

Bolintin Vale - viața sub amenințarea cuțitului
Galerie Foto De vreo zece ani stă Bolintinul Vale sub amenințarea șișului cocalarilor. Țiganii au apărut prin 2013, fugiți de la Răcari-Dâmbovița, după ce crăpaseră unuia capul cu toporul. Legenda urbei zice cum cocalarii au ajuns la Bolintin după o înțelegere cu fostul primar: edilul le face intrarea în periferia așezării, ei dau voturi la alegerile locale. Încă de la descălecare au început cu găinăriile prin mahala, iar, în timp, au evoluat până la perceperea de taxe de protecție. Degeaba a scris actualul primar la “Interne”, să se plângă că  oamenii din oraș rămân fără garduri, găini sau mașini. Răspunsul a fost sec: e pandemie.

Vânătoare de mașini în sectorul 6, timp de 350 de zile pe an. Ocazional, și în weekend, dar și în zilele de sărbătoare

Vânătoare de mașini în sectorul 6, timp de 350 de zile pe an. Ocazional, și în weekend, dar și în zilele de sărbătoare
Galerie Foto Primăria condusă de liderul liberalilor bucureșteni, Ciprian Ciucu, le-a pus gând rău proprietarilor de mașini care parchează sau staționează neregulamentar pe raza sectorului 6.

„Jacques”, maestrul masonilor din umbra „Junimii”

„Jacques”, maestrul masonilor din umbra „Junimii”
Galerie Foto În 1863, împreună cu Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Vasile Pogor și Theodor Rosetti, filogermanul Iacob „Jacques” Negruzzi (1842-1932) înființa la Iași societatea culturală „Junimea” și revista acesteia „Convorbiri literare”, pe care o va conduce neîntrerupt vreme de 28 de ani (1867-1895).

Cum a fost construit aspiratorul de bani al USR. „Filiera Ghinea”

Cum a fost construit aspiratorul de bani al USR. „Filiera Ghinea”
Galerie Foto Planurile USR cu privire la consultanța pentru implementarea PNRR par să fi fost făcute chiar de pe vremea când formațiunea se afla încă la Guvernare.

Nereguli constatate de AEP la PNL și USR, cu privire la veniturile și cheltuielile din anul electoral 2020

Nereguli constatate de AEP la PNL și USR, cu privire la veniturile și cheltuielile din anul electoral 2020
Galerie Foto Conform Autorității Electorale Permanente, Uniunea Salvați România și Partidul Național Liberal au încălcat mai multe articole din legea privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în anul alegerilor 2020, când au avut loc, consecutiv, scrutinul pentru locale și cel pentru parlamentare.

S-a întors Udrea? Guvernul a revărsat 200 de milioane pe săli de sport și cămine culturale

S-a întors Udrea? Guvernul a revărsat 200 de milioane pe săli de sport și cămine culturale
Galerie Foto În ultimele trei zile ale anului trecut, pe 29, 30 și 31 decembrie 2021, Compania Națională de Investiții, celebră încă de pe vremea Guvernului Boc, dar mai ales din mandatul Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării și Turismului, pentru proiectele de investiții făcute la acel moment, a contractat pe bandă rulantă lucrări de proiectare, construcție și amenajare a 15 săli de sport școlare, în mai multe sate și câteva orașe, a șase cămine culturale, a unui bazin de înot olimpic și a unui cămin studențesc.

Henriette Yvonne Stahl, amorurile celei mai frumoase scriitoare din România

Henriette Yvonne Stahl, amorurile celei mai frumoase scriitoare din România
Galerie Foto Pe 9 ianuarie 1900 s-a născut, la Saint-Avold, Lorena, în sânul unei familii franco-bavareze care a întemeiat o dinastie culturală românească, Henriette Yvonne Stahl.

Statul împotriva tratamentului hiperbaric: România, zona crepusculară a barocamerelor

Statul împotriva tratamentului hiperbaric: România, zona crepusculară a barocamerelor
Galerie Foto De la începutul pandemiei s-a vorbit despre mai multe tratamente care au dat rezultate excepționale în mai multe țări, inclusiv în România.

Avocatul Poporului: ofițerii de informații, transformați abuziv în organe speciale de cercetare penală. Cadoul făcut de Cioloș SRI-ului, tranșat de Curtea Constituțională după 6 ani

Avocatul Poporului: ofițerii de informații, transformați abuziv în organe speciale de cercetare penală. Cadoul făcut de Cioloș SRI-ului, tranșat de Curtea Constituțională după 6 ani
Galerie Foto Legea adoptată, la finalul anului trecut, de către Parlamentul României, prin care s-a aprobat celebra Ordonanță de Urgență a Guvernului Cioloș, din 2016, care introducea SRI pe lista organelor speciale de cercetare penală, cu atribuții în executarea mandatelor de supraveghere tehnică, urmează să fie analizată, la finalul acestei luni, de către Curtea Constituțională.

Premieră după aproape doi ani de restricții: starea de alertă, desființată înainte de a fi prelungită. Consiliul Legislativ întreabă Guvernul: Ce e aia FFP2?

Premieră după aproape doi ani de restricții: starea de alertă, desființată înainte de a fi prelungită. Consiliul Legislativ întreabă Guvernul: Ce e aia FFP2?
Galerie Foto Consiliul Legislativ face zob, din punct de vedere juridic și constituțional, măsurile impuse în ultima Hotărâre de Guvern, privind prelungirea stării de alertă în România, începând cu data de 8 ianuarie, în special în ceea ce privește obligativitatea purtării măștilor de protecție de tip medical sau FFP2, dar și a condiționării accesului în anumite spații sau la anumite evenimente, de prezentarea unor dovezi privind situația de sănătate a persoanelor, de dovedirea administrării schemei de vaccinare sau de prezentarea unui test.
Serviciul de email marketing furnizat de