Tratament cu fructe

A venit primăvara! Ei, aş!, puteţi spune ironic. Da, vă asigur! De o săptămână sunt foarte răcită. Şi nu numai eu. Am avut ieri un frison ciudat când am auzit, în metrou, patru persoane tuşind.

A venit primăvara! Ei, aş!, puteţi spune ironic. Da, vă asigur! De o săptămână sunt foarte răcită. Şi nu numai eu. Am avut ieri un frison ciudat când am auzit, în metrou, patru persoane tuşind.

Mda! M-am bucurat de încălzirea vremii, de apariţia verdeţurilor tămăduitoare şi schimbătoare de sânge, dar am primit un cadou de primăvară, constând într-o răceală sănătoasă (ea nu eu) care m-a pus la pat.

Numai că nu sunt singură. Am alături pe Draga, draga de ea, care-mi stă în coastă mai ceva ca... şi-mi face creierii pilaf, certându-mă pentru neglijenţă, pentru că am mers fără căciulă când afară erau 20 grade C, pentru că n-am stat cu vestă, în bucătărie, atunci când găteam minunea aceea de musaca şi cuptorul făcuse în încăpere 30 de grade etc.

Acum mi-am recăpătat un pic de linişte şi parcă nu-mi mai este atât de rău, dar behăi de-am speriat vecinii. Draga, la datorie ca de obicei, îmi pregăteşte tot felul de supe, piureuri de legume, salate, de mai bine de o săptămână. Se străduie tot timpul să-mi “aspecteze”, după cum spunea un specialist al artei culinare, tot ce-mi prepară. O pricăjită de supă-cremă de zarzavat e transformată într-o operă de artă, doar-doar o să mănânc. Prăjeşte pâinea în maşina de sandvişuri, ca să capete un aspect deosebit, dă formă de inimioară feliei de caşcaval, morcovii şi cartofii sunt ondulaţi şi toate fierte doar să le înghit, nu să le şi mestec. Face orice numai să mă fac bine! Şi eu mă străduiesc! Cu antibiotice, cu hrană, cu... Cât durează chestia asta nu ştiu, dar ştiu că dimineaţa abia mă ridic din pat. Îmi vine mereu în minte un film animat, adevărat nu din astea moderne, cu bietul Donald, când era stresat şi dorea linişte şi odihnă. La fel îmi atârnă şi mie aripile, pardon, mâinile şi abia mă târâi prin casă. După ce beau un ceai, din nu ştiu ce, mănânc orice, pentru că tot aia e, reuşesc să beau o cafea, pe care o deosebesc de ceai prin faptul că o beau dintr-o ceaşcă mai mică, încep să prind ceva puteri şi parcă aud ceva mai bine. Azi, de dimineaţă, Draga îşi face apariţia cu un castron plin cu fructe de toate felurile şi mă atenţionează că de acum înainte va trebui să mănânc o masă de fructe zilnic. Fără să comenteze privirea mea opacă se apucă de pregătit o salată de fructe “bestială”, care o să mă scoată din boală, zice ea. Curăţă şi taie fructele, le aranjează cât mai artistic pe o farfurie şi mi-o prezintă ca pe un trofeu. Mă uita la ea şi la farfurie şi-i zic: sunt proaspete? Sunt bune? Toate creează o simfonie de gusturi şi culori? Ţie îţi place salata? “Da”, îmi răspunde ea încântată, punând alături şi un castronel cu frişcă. Atunci, mănânc-o tu! Pentru mine are acelaşi gust cu supa de zarzavat, ceaiul, cafeaua, laptele cu miere etc. Mi-e răăăăău! Dar am să mănânc puţin, pentru că susţii cât de bine or să-mi facă şi pentru că te străduieşti, pentru că mă sâcâi, pentru că eşti alături de mine şi... dă-mi furculiţa aia că... o să mă omori... 

Salată de fructe

Ingrediente: 2 buc. banane,

2 buc. kiwi, 2 buc. mere

(sau pere), 3 buc. mandarine, 300 gr căpşuni, 300 gr boabe de struguri proaspeţi, frişcă după dorinţă.

Preparare: se decojesc bananele, kiwi şi mandarinele. Se spală strugurii şi căpşunele. Se taie rondele bananele şi kiwi. Merele se curăţă de coajă şi li se scot căsuţele cu sâmburi, apoi se taie felii fine. Se montează pe un platou: felii de banană, kiwi, mere, mandarină, iar în centru se pun căpşunele şi boabele de struguri. Puteţi monta pe farfurii de desert, pentru fiecare persoană, cantităţi egale din fiecare fruct. Serviţi cu frişcă!