Trauma captivitatii

Captivitatea este traumatizanta, oricat de sanatos psihic si fizic ai fi. De aceea, cei trei ziaristi romani ostatici in Irak pret de 55 de zile vor fi tinuti intr-o asa-zisa "carantina", conform procedurilor-standard.

EXPERIENTA. Jurnalistii francezi Georges Malbrunot si Christian Chesnot au stat, dupa eliberare, intr-un spital militar

Plasarea in carantina a jurnalistilor eliberati este - potrivit psihologilor - o masura necesara, intrucat ei sunt intr-o perioada in care s-ar putea instala stresul post-traumatic, cand au nevoie sa fie lasati in pace si sa nu fie fortati sa isi aminteasca ori sa vorbeasca despre ce s-a intamplat.

CONTEXT. Jurnalistii sunt intr-o situatie care fara indoiala s-ar putea instala stresul post-traumatic, asa cum s-a intamplat de fapt cu majoritatea jurnalistilor eliberati, potrivit Mediafax. Acest tip de tulburare presupune nesiguranta, anxietate, tulburari de somn, tulburari de memorie, iritabilitate si chiar unele fobii. Exista proceduri standard, de psihoterapie, care fac ca intensitatea acestor tulburari - provocate de izolare si de stresul la care au fost supusi - sa fie mai redusa.

NECESAR. Plasarea lor in carantina este necesara pentru ca permite celor trei sa aiba spatiul psihologic de readaptare la viata obisnuita. Ei trebuie sa ramana cateva zile in cercuri mici, cu putine persoane, cu familia, doi-trei apropiati, pentru ca perioada de izolare a fost lunga si foarte dificila. Este foarte daunator ca adaptarea sa se faca brusc, ca oamenii sa se navaleasca asupra lor cu tot felul de intrebari.

SIMILARE. In acest moment, orice agresiune face rau celor trei, din punct de vedere psihologic, dar si de alta natura. Nici un jurnalist, care a fost salvat pana acum nu a povestit toate starile prin care a trecut, iar opinia publica le-a respectat tacerea.

Psihiatrii si psihologii "stiu mai bine ca nespecialistii sau falsii specialisti" ca acesti jurnalisti au nevoie de liniste si intelegere, potrivit Mediafax. Nu exista un termen standard in legatura cu perioada in care fostii ostatici trebuie sa ramana izolati, dar cu certitudine nu ar trebui sa revina la viata agitata inainte de 10-12 zile.

In aprilie anul trecut, un fotograf japonez independent a fost rapit in Irak, impreuna cu alti doi cetateni niponi, toti trei fiind eliberati dupa o saptamana.

Soichiro Koriyama (32 de ani), Nahoko Takato (34 de ani) si Noriaki Imai (18 ani) s-au intors in Japonia dupa ce au fost supusi, timp de doua zile, unor verificari medicale intr-un spital din Dubai. De altfel, in Dubai s-au si intalnit cu o parte din rude, care i-au insotit in timpul zborului, alaturi de viceministrul nipon de Externe, restul membrilor familiilor asteptandu-i la aeroportul din Tokyo. Insotiti de rude si de autoritati, fostii ostatici s-au indreptat in tacere spre punctul de control si apoi iesirea din aeroport, fara a spune un cuvant celor 150 de jurnalisti care ii asteptau. O conferinta de presa a avut totusi loc: rudele si avocatii celor trei le-au citit mesajele, in care fostii ostatici isi cereau scuze pentru necazurile provocate prin rapirea lor si multumeau pentru eforturile facute pentru ca ei sa fie eliberati. Un psiholog a explicat ca cei trei au trecut printr-o trauma puternica, ca sufera de cosmaruri si de alte probleme psihologice.

La 12 august 2004, James Brandon (corespondent al cotidianului britanic Sunday Telegraph) a fost capturat de persoane inarmate, la un hotel din Basra. Desi s-a spus ca va fi ucis daca fortele americane nu inceteaza operatiunile de la Najaf, Brandon a fost eliberat a doua zi, ca urmare a unui apel facut de Armata lui Mehdi (condusa de liderul radical siit Moqtada Sadr). Imediat dupa ce a fost anuntata eliberarea sa, Brandon a aparut intr-o conferinta de presa a organizatiei seicului Sadr, cu un ochi vanat si alte vanatai pe fata. Jurnalistul parea stingherit, dar usurat si chiar a reusit sa zambeasca, multumind clericilor Armatei lui Mehdi pentru ca i-au negociat eliberarea.

LUNGUL DRUM SPRE INSANATOSIRE

Jurnalista italiana Giuliana Sgrena (foto) a fost eliberata, dupa o luna de captivitate in Irak, in urma unei actiuni a serviciilor secrete italiene, in care cel mai important negociator al italienilor a fost ucis de americani in circumstante destul de neclare. Sgrena a ajuns destul de zguduita in Italia, nu numai dupa tensiunea perioadei de detentie, ci si dupa ranirea sa si uciderea agentului Nicola Calipari, pe drumul catre aeroportul din Bagdad. Familia si mai multi politicieni si demnitari italieni au asteptat-o la intoarcerea acasa. Celor stransi la aeroportul Ciampino din Roma, Sgrena le-a parut slabita si trista. Coborand incet scara avionului si sustinuta, Sgrena nu a dorit sa faca vreo declaratie. Gabriele Polo, seful Giulianei la cotidianul de stanga Il Manifesto, a intalnit-o pe aceasta in avionul cu care s-a intors acasa si a declarat ulterior ca jurnalista "este extenuata din punct de vedere psihic, dar fericita sa se intoarca acasa". Sgrena s-a urcat direct intr-o ambulanta ce a dus-o spre un spital militar din Roma, unde a fost operata la umar, pentru rana pe care a primit-o in urma incidentului cu trupele americane. Dupa o perioada de convalescenta destul de indelungata, Sgrena a inceput sa vorbeasca despre experienta traumatizanta a rapirii si sa ia atitudine in public in favoarea altor colegi de breasla, de diferite nationalitati, care au fost rapiti in Irak, cerand eliberarea lor. (A.I.)

MISTER

Desi ziaristii rapiti in Irak sunt in siguranta pe pamant romanesc, inca nu se poate vorbi de informatii concrete in acest caz, ci doar despre zvonuri. Ultimul este legat de locul in care au fost dusi cei trei jurnalisti, dupa sosirea lor pe Aeroportul Militar Otopeni. In prima faza, s-a vorbit despre Spitalul Militar Central ca destinatie, insa acest aspect nu s-a confirmat, cei trei fiind transportati intr-un loc ramas deocamdata secret. Medicii desemnati sa faca parte din comisia care va evalua starea de sanatate a jurnalistilor au fost anuntati ieri ca masini ale serviciilor secrete ii vor transporta catre locul in care se vor desfasura examenele medicale, obligatorii in astfel de conditii. Jurnalistii vor ramane in locatia secreta cel putin 48 de ore dupa care, in functie de rezultatele medicale, se vor intoarce la familiile lor. Conform ultimelor informatii, cei trei au fost dusi la Balotesti, la spitalul SRI. (Marian Stefan)

Malbrunot si Chesnot stiu cum este

Toti cei care au scapat din mainile rapitorilor irakieni au petrecut o buna bucata de timp in spitalele militare. Italiana Giuliana Sgrena si francezii Georges Malbrunot si Christian Chesnot au avut parte de ingrijire fizica si psihica.

DOI FRANCEZI. Cazul celor doi jurnalisti francezi rapiti si tinuti ostatici in Irak timp de patru luni nu difera prea mult, dupa eliberare, de cel al italiencei Sgrena. Desi nu erau raniti, nici maltratati, cei doi au avut si ei nevoie de ingrijiri medicale indelungate si, mai ales, de liniste. Militantii din Armata Islamica i-au eliberat pe Georges Malbrunot, in varsta de 41 de ani, care lucra pentru cotidianul Le Figaro, si Christian Chesnot, in varsta de 37 de ani, care lucra pentru Radio France Internationale, "ca raspuns la apelurile primite de la institutiile si organismele islamice si in semn de apreciere a pozitiei guvernului francez in chestiunea Irakului". Dupa 124 de zile de detentie, intoarcerea in tara a celor doi reporteri a provocat o vie emotie in randul poporului francez. Presedintele francez Jacques Chirac si-a scurtat vacanta in Maroc pentru a-i intampina pe jurnalisti la aeroport, iar Ministerul francez al Transporturilor s-a ocupat cu organizarea unui "transport aerian de urgenta". La baza militara de la Villacoublay, de langa Paris, cei doi jurnalisti francezi au fost intampinati de familii, de presedintele Chirac, de premier si de ministrul francez al Apararii.

LA SPITAL. Chiar daca Chesnot si Malbrunot pareau a fi sanatosi atunci cand au ajuns, intr-un final, in Franta, ei au petrecut o perioada destul de indelungata in spital, pentru refacere fizica si mai ales psihica. Fostii ostatici au reusit sa scrie insa, in timp record si depasindu-si traumele, o carte despre perioada rapirii pe care au intitulat-o "Memorii de ostatic" si au lansat-o la inceputul lunii mai in Franta.

Cea mai recenta declaratie a lor a fost despre jurnalistii romani rapiti in Irak. Reporterul Christian Chesnot a declarat, pentru Delta RFI, ca este greu de apreciat cum vor reactiona jurnalistii romani in libertate, deoarece nu stie "in ce conditii au fost tinuti si daca au fost sau nu maltratati", iar fiecare caz de rapire e diferit. (Ana Ilie)