x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tun imobiliar de 200 milioane euro prin referendum

0
Autor: Dorian Cobuz 14 Feb 2008 - 00:00
Tun imobiliar de 200 milioane euro  prin referendum


MINCIUNÅ DEMOCRATICÅ PENTRU "FORMULA SNAGOV"
Consultarea populaţiei din Snagov prin referendum pentru o eventuală investiţie într-o pistă de Formula 3 ridică multe semne de întrebare. Procedura democratică ascunde, de fapt, o uriaşă afacere imobiliară estimată la 200 milioane de euro. Firma care a anunţat că va dezvolta proiectul Grand Prix One are în spate "proptele politice", dar şi un controversat proiect pentru locuinţe destinate militarilor.  



ÎNŞELÅCIUNE ●Referendumul, pretextul unei afaceri uriaşe de 200 de milioane de euro
Referendumul de la Snagov cu privire la construirea unei piste de Formula 3 pe islazul comunal a fost doar un banal exerciţiu publicitar şi o formă de girare in corpore a unor megaafaceri imobiliare ale căror iţe le stăpâneşte chiar primarul Apostol Muşat. Prin această manevră, de o legalitate îndoielnică, s-a deschis de fapt o bursă imobiliară, care la prima strigare le va băga în buzunar 200 de milioane de euro actorilor care au interpretat pentru dumneavoastră scena referendumului de larg interes public.


Fără să ţină cont de legi, Primăria Snagov s-a oferit să dea pe mâna unui SRL o afacere de peste 200 de milioane de euro. Cel puţin, aşa se înţelege la o primă citire ştirea că, la Snagov, South Pacific Group va primi în concesiune teren pe islazul comunei pentru a construi o pistă de raliu şi un complex comercial. Adevărul este unul mult mai... bănos, pentru cei care folosesc legea şi proprietatea publică drept mijloace de îmbogăţire. Acest referendum a fost de fapt portiţa legală necesară pentru aducerea în intravilanul localităţii a terenurilor unei mari afaceri imobiliare.


PROCENTUL DE MILIOANE DE EURO. La Snagov, punerea în posesie a locuitorilor cu proprietăţile confiscate de regimul comunist a întâmpinat problema suprafeţelor insuficiente: o bună parte din terenul comunei fusese înglobată în suprafaţa administrată de către Ferma Vlăsia. Terenul avut la dispoziţie de autorităţi pentru reconstituirea proprietăţilor era prea puţin. S-a făcut un compromis. Fiecare solicitare de împroprietărire a fost soluţionată parţial: petenţii aveau să primească terenurile în proporţie de 88%, restul de 12% fiind promis pentru momentul la care va fi găsită o soluţie.


Situaţia a trenat vreme îndelungată, dar s-a rezolvat până la urmă, în 2007, printr-o decizie judecătorească. Fosta fermă a Gospodăriei de Partid Vlăsia a fost obligată să cedeze comunei Snagov terenurile necesare pentru restituirea integrală a terenurilor – 220 de hectare.


Ştirea că a venit vremea ca oamenii să-şi primească cele 12 procente din terenuri nu s-a confirmat însă oficial, ba chiar a fost înlocuită de o altă informaţie: terenurile care rămăseseră de restituit se vor transforma în acţiuni la Fondul Proprietatea. În toată această confuzie, în comună au apărut repede speculatori care s-au oferit să cumpere drepturile de împroprietărire la un preţ modic, mai întâi, de 0,8 euro pe metru pătrat, dar piaţa neagră a evoluat repede, în scurt timp. Terenul a ajuns să se vândă chiar şi cu 30 de euro/mp. Interesul cumpărătorilor pentru acest teren a fost ridicat datorită apariţiei Autostrăzii Bucureşti – Braşov chiar la marginea Fermei Vlăsia.


Informaţiile confuze, dar şi preţurile oferite, ademenitoare pentru localnici, au fost baza unei afaceri de mare succes. "Primăria a lucrat în ultimul an numai pentru cei care au vândut astfel de proprietăţi‘‘, ne-a declarat unul dintre localnici, mai slobod la gură. Un angajat al primăriei ne-a recunoscut, de altfel, că cel puţin jumătate dintre cei 1.000 de localnici îndreptăţiţi la terenuri din suprafaţa stăpânită până de curând de Ferma Vlăsiei şi-au scos adeverinţe care să le ateste această calitate. Adeverinţele sunt singurul indiciu oficial al tranzacţiilor cu acele terenuri, pentru că în lipsa titlurilor de proprietate, vânzarea ia forma juridică a unor înţelegeri notariale de împuternicire totală a celui care pune banii jos.


PÅMÅNTUL FÅGÅDUINŢEI.
Care este legătura între referendumul de la Snagov şi bişniţa cu terenurile pe care trebuie să le primească localnicii? Pentru a înţelege, un necunoscător al geografiei locului trebuie să se deplaseze la faţa locului. Accesul se face pe Strada Codrii Vlăsiei, denumită nu întâmplător aşa. Drumul, acum bătut de utilajele Euroconstruct – firmă din constelaţia Golden Blitz, a unor apropiaţi ai preşedintelui Traian Băsescu – se afundă într-o pădure. La prima vedere. Pentru că, după doar un kilometru, peisajul se luminează, dezvăluind un adevărat paradis. În mijlocul pădurilor se arată o câmpie înconjurată de cetatea verde, populată de câteva căsuţe ale foştilor lucrători ai Fermei şi în care se poate pătrunde doar prin înşelarea vigilenţei paznicilor care au sarcină să ţină lumânarea Complexului Agrozootehnic Vlăsia. Acest paradis, aflat la limita suprafeţei administrative a comunei Snagov, este învecinat cu localităţile Vlăsia şi Gruiu. În mijlocul raiului de o linişte asurzitoare se munceşte la viitoarea autostradă, iar munţii de pietriş pe lângă care se înconvoaie drumul de maşină sunt prima dovadă de viaţă a viitorului nod al autostrăzii, astfel că accesul rutier va fi, peste câţiva anişori, unul de vis – departe de aglomeraţia de pe DN1 Bucureşti – Ploieşti şi de drumurile proaste ale comunei Snagov.


Toată această câmpie se împarte administrativ în trei mari tarlale: Ferma Vlăsiei, 450 hectare (din care jumătate redevin proprietatea snagovenilor), islazul Snagov, 56 hectare, dar şi Groapa Porcului – o suprafaţă stăpânită tot de snagoveni, dar care, din cauza depărtării şi a accesului dificil, a fost vândută de proprietarii de drept în urmă cu câţiva ani către băiatul actualului primar, Bogdan Muşat, şi către alţi apropiaţi ai acestuia, la doar 2 euro/mp.


NU NE ÎNVAŢå EL POPORUL. "Sunteţi de acord cu schimbarea categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 56 ha din islazul comunal, în categoria de folosinţă curţi-construcţii?‘‘ La această întrebare au fost invitaţi să răspundă cu "Da‘‘ sau "Nu‘‘ snagovenii la referendum. Nici o vorbă despre destinaţia viitoare a islazului. De altfel, la o primă lecturare a proiectului Grand Prix One prezentat de South Pacific Group se poate observa că suprafaţa necesară este de doar 22,7 ha şi nu de 56 ha, cât are islazul Snagov.


Referendumul nu a fost decât primul pas al unei mari afaceri. Şantierul autostrăzii şi anunţul transformării islazului în teren de investiţii a dublat, practic, deja preţul terenului de acolo. Un calcul sumar ne spune că proprietarii de terenuri de acolo au deja un profit de peste 200 de milioane de euro.



South Pacific, o mare de nereguli

  • de Doru Cobuz, Daniel Ionaşcu
Cine este investitorul care a anunţat că pune la bătaie 250 de milioane de euro pentru un circuit auto internaţional la Snagov? Compania South Pacific, cea implicată în România într-un scandal legat de construirea unui ansamblu rezidenţial pentru cadrele Ministerului Apărării.

CINE MINTE? South Pacific este înfiinţată de cetăţeanul australian, repatriat în ţara mamă, George Prelea, împreună cu fiul său, Andrew, şi un partener de afaceri, Richard Gardner. Înregistrată în 2004, South Pacific Construcţii (SPC) a semnat la scurt timp de la înfiinţare un contract uriaş cu Ministerul Apărării – MAp. Potrivit site-ului companiei, "în septembrie 2004, Grupul South Pacific a încheiat un acord pe termen lung cu Ministerul Apărării, pentru proiectarea şi construcţia a 10.000 de case în zona Băneasa-Străuleşti, precum şi a mai multor centre comerciale destinate personalului din acest minister‘‘.

Potrivit datelor făcute publice de minister, South Pacific are în acest contract rol de coordonator, făcând legătura între beneficiari, banca finanţatoare şi firmele de execuţie. Ministerul a contribuit cu terenul necesar construcţiei. În urma solicitărilor noastre, ministerul ne-a precizat că societatea a primit un contract doar pentru 241 de case, în ansamblul Străuleşti-Băneasa: "Ministerul Apărării nu a încredinţat societăţii South Pacific Construcţii construirea altor locuinţe sau spaţii comerciale‘‘. Şi, totuşi, într-o declaraţie de presă din 2006, George Prelea anunţa că înţelegerea cu Ministerul Apărării va avea o continuitate, respectiv că s-ar fi semnat şi pentru construcţia altor aproximativ 1.100 de unităţi locative, în zonele Ghencea şi Antiaeriană.

PREVEDERI. Tot MAp ne-a transmis că printre criteriile care au stat la baza desemnării South Pacific ca dezvoltator al ansamblului imobiliar a fost şi acela de a furniza soluţii pentru realizarea drumurilor şi a utilităţilor. "Dezvoltatorul selecţionat a fost obligat să prezinte soluţia realizării lucrărilor de infrastructură, astfel încât acesta să nu afecteze preţul locuinţei plătit de către beneficiar‘‘, se spune în comunicatul MAp. Însă la recepţia caselor, care s-a făcut luna trecută, beneficiarii s-au trezit fără drumuri, locurile de parcare plătite, curent electric, apă sau gaz. Asta, deşi în articolul 1 din contractul semnat cu South Pacific Construcţii se specifică "construirea de către Antreprenorul General sau subantreprenorii acestuia pentru beneficiar a unei locuinţe la cheie‘‘, iar racordurile erau precizate clar într-o anexă a contractului. Ba mai mult, în anexa V se precizează că la data de 13 septembrie 2007 se efectuează probele la instalaţii. Compania dă vina însă pe societăţile care trebuiau să se ocupe de execuţia lucrărilor la utilităţi.

Un alt aspect interesant este acela că proprietarii South Pacific, George şi Andrew Prelea sunt şi asociaţii care deţin Kingdom Construcţii SRL, societatea care ar fi executat cartierul pentru militari. Oficial, Rotary Construcţii şi IMSAT Muntenia au fost executanţii de la Străuleşti, dar pe site-ul Kingdom Construcţii se indică firma familiei Prelea ca şi constructor al acestui cartier.

RECOMANDARE. Compania mai prezintă pe propriul site şi faptul că a fost recomandată de către Guvernul Australiei. Documentul este semnat de fapt de Jaqueline Davison, fost consul al Australiei în perioada în care SPC a fost desemnată să se ocupe de cartierul militarilor. Recomandarea respectivă spunea că două firme "de reputaţie şi bine cunoscute‘‘, Money Street Pty Ltd şi Expile Pty Ltd, au format o nouă companie, South Pacific Consortium Pty Ltd care este cea recomandată către MAp. Datele obţinute de la Australian Business Research – instituţie similară Registrului Comerţului din România – demolează reputaţia investitorului.

Asocierea dintre Money Street şi Expile, care ar trebui să fie un argument al seriozităţii societăţii care era prezentată ca un investitor australian de marcă, se dovedeşte doar o glumă: Expile este o societate înfiinţată de George Prelea, care a fost şi director la Money Street.

Noi nu putem înţelege de aici decât că asocierea a două firme din portofoliul lui Prelea a fost doar o bună acoperire pentru faptul că, la momentul semnării cu Ministerul Apărării, South Pacific era o societate proaspăt înfiinţată. În acelaşi timp, recomandarea semnată de consul menţionează că Money Street a fost implicată în achiziţionarea pe credit a 2.200 de locuinţe din Satul Olimpic de la Sydney, fiecare la o valoare de 400.000 de dolari australieni. Acest fapt nu este menţionat însă nici măcar de site-ul companiei australiene respective. Expile şi South Pacific Consortium au fost radiate între timp.

Tot în recomandarea respectivă se specifică faptul că la ea sunt anexate scurte descrieri despre firmele australiene, precum şi rezumate ale activităţii membrilor din Consiliile lor de Administraţie. Ministerul român al Apărării ne-a transmis, însă că "la scrisoarea de intenţie a Consulului General al Australiei, adresată Ministerului Apărării, nu există anexate nici un fel de alte documente‘‘.

Contactată de Jurnalul Naţional, Jacqueline Davison, oficialul australian care apare pe recomandarea pentru South Pacific, spune că nu-şi aduce aminte să fi semnat scrisoarea. Davison spune însă că "nu se poate pune în discuţie faptul că ei (personalul diplomatic) au scris-o (recomandarea – n.r.) şi eu am semnat-o‘‘. Fostul consul la Bucureşti ne-a precizat că îşi aduce aminte de faptul că din personalul din subordinea ei, cel care a efectuat cea mai mare parte a muncii la proiectul cartierului destinat personalului Armatei, Liviu Buzilă, a părăsit slujba pentru a se angaja la South Pacific Construcţii.


Votul este potul

Referendumul de la Snagov a scos la iveală mai multe nereguli semnalate de viceprimarul Florin Matei la Biroul Electoral Central (BEC): urna mobilă a fost plimbată prin localitate fără justificare – cum impune legea –, voturi neînregistrate corect, prezenţa în comisia dintr-o secţie a unei persoane fără calitate legală. În Snagov, campania electorală cu daruri şi îndemnuri de genul "Haideţi să votăm să nu ne ia ăştia terenul!‘‘ s-a făcut până în ultima clipă. Neregulile nu au stârnit însă deloc interesul judecătorilor BEC, care au dat, a doua zi, o decizie favorabilă organizatorilor, fără nici o verificare la faţa locului. Petiţionarul îşi face cruce. "Eu nu sunt împotriva investiţiei, Doamne fereşte!‘‘, se apără viceprimarul Matei. "Tot ce vreau este să se respecte legea. Pentru că, aşa cum arată lucrurile, totul nu pare decât o cacealma‘‘.


Documente?

Constantin Turmac, preşedintele Fundaţiei Snagov, acuză lipsă de informaţii, organizarea în viteză şi fără dezbatere publică, aşa cum prevede legea. Acesta a încercat să impună o dezbatere chiar şi cu un argument neconvenţional: proprietatea comună asupra islazului ar fi putut fi materializată prin vânzare într-o sumă considerabilă pentru fiecare snagovean, şi măcar de aceea să fie îndreptăţit cetăţeanul la informaţii clare. Turmac ne-a explicat că a încercat prin adrese scrise să obţină informaţii despre referendum, dar primăria nu i-a răspuns nicicum şi a blocat orice tentativă de dezbatere. Potrivit informaţiilor noastre, în primăria Snagov nu există vreun document din partea South Pacific care să ateste interesul investitorului, în cadrul legal, şi nici vreun studiu de fezabilitate care să demonstreze viabilitatea proiectului pe terenul în discuţie.


Costuri acoperite de primărie

În comunicatul Ministerului se arată că dezvoltatorul proiectului, South Pacific Construcţii SRL, trebuia să prezinte soluţii pentru infrastructura viitorului cartier, astfel încât costurile să nu se răsfrângă asupra beneficiarilor – cadre militare. În mod surprinzător, în afacere apare însă Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) care, aşa cum o arată anunţurile de achiziţii publice a suportat din bugetul public lucrările de proiectare şi execuţie a "lucrărilor edilitare în ansamblul de locuinţe de pe Şoseaua Străuleşti, nr. 58-60‘‘. Asta deşi MAp a fost cât se poate de categoric: South Pacific îşi asumase aceste costuri. PMB a plătit 2,4 milioane de lei în 2006, echivalentul a aproximativ 800.000 de euro. Alt aspect interesant este acela că Primăria Bucureşti a plătit şi consultanţa pentru şantier oferită de Bovis Lend Lease London Limited Bucharest Branch. Ce e drept, suma plătită pentru consultanţă, de data aceasta, este mică: aproximativ 3.000 de euro.

Citeşte mai multe despre:   special,   milioane,   ne-a,   apărării,   ministerul apărării,   constructii,   ministerul,   snagov,   pacific,   south,   south pacific,   pacific construcţii,   pacific construc

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID
Spitalul Clinic Colentina din Capitală se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID. "În urma obţinerii avizului temporar de funcţionare în regim mixt eliberat de către DSPMB, vă informăm că...

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar
Alianța de la guvernare își mai demonstrează încă o dată stângăcia, prin blocarea procesului legat de Fondul Funciar. Funcția de Secretar General al Prefecturii a fost introdusă în Codul administrativ în...

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu
Galerie Foto Miercuri noaptea a fost bairam în București. Musulmanii au sărbătorit ieșirea din Ramadan. Chiar și Guvernul a dat dispensă: a permis circulația musulmanilor  în afara gospodăriilor. Între două și...

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 
Galerie Foto Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat, ieri, raportul comisiei care a analizat diferențele raportate în platformele oficiale cu privire la cifrele persoanelor diagnosticate ca fiind infectate cu...

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare
După 20 de ani de la eliminarea tarabelor multicolore și pestilențiale din stațiunile turistice, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, răspunde cererilor membrilor de partid și pregătește eliminarea unei...

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei
Galerie Foto Preocuparea pentru înfrumuseţare a condus la apelarea tot mai frecventă la medici care să mărească sânii, să facă nasul cârn, să facă mai cărnoase buzele, dar această chirurgie este o ştiinţă complexă,...

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală
Pe 15 mai expiră mandatele actualilor directori ai spitalelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, iar „marea depolitizare” anunțată de alianța PNL-USR-PLUS se discută între partide. Surse din...

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român la plata a 5.000 de euro despăgubiri morale și a 1.000 de euro cheltuieli de judecată către un pensionar care a fost lipsit de un acces liber la...
Serviciul de email marketing furnizat de