Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru ardeleni, numele de Bukovel nu mai este de cel puţin un an încoace o necunoscută. Pentru proprietarii noilor pârtii de schi de la Cavnic şi Borşa, Bukovel este un coşmar care se prăvale întocmai ca bulgărele de zăpadă, şi asta pentru că ucrainenii, cu toate probelemele lor generate de trecerea la economia de piaţă, au realizat în Carpaţii ucraineni o investiţie care rivalizează marile centre turistice "de iarnă" din Austria, Elveţia sau Italia. Şi această investiţie se află la numai câţiva kilometri de graniţa României, cam cât ai străbate drumul Baia Mare - Borşa.
Astfel, investiţia ucrainenilor de la Bukovel devine pe zi ce trece un concurent tot mai serios nu doar pe segmentul turismului intern, ci şi pe acela al turisumului internaţional, pentru puţinii clienţi europeni din ţările vecine care ar mai fi apelat la pârtiile de schi din nordul Transilvaniei. Şi ca paleta să fie completă, spun investitorii, autorităţile locale din zonă, în loc să se coordoneze mai bine alături de mediul privat, vin să concureze investiţiile private din zonă şi plănuiesc să ridice o telegondolă care rivalizează cu teleschiurile şi instalaţiile create deja.
Tot investitorii mai susţin şi că Primăria ar trebui să construiască mai degrabă o instalaţie pentru crearea zăpezii artificiale, decât să instaleze o telegondolă. Pentru moment însă, autorităţile locale rămân la ideea lor: telegondolă şi pace bună. Într-o altă ordine de idei, privaţii abia acum devin mai conştienţi de pericolul investiţiei de la Răsărit, după ce iarna trecută au văzut cum românii trec graniţa şi se duc direct la Bukovel, iar străinii care veneau înspre România fac acelaşi lucru datorită condiţiilor superioare oferite de ucraineni pe linia serviciilor în turism.
Astfel, cel puţin în Cavnic, privaţii încearcă să-şi unească forţele şi să creeze pârtii mai lungi, rămânând conştienţi că nu vor putea concura investiţiile de la Bukovel şi că în foarte scurt timp ar putea pierde mult mai mult decât au pierdut deja din investiţiile realizate. Situaţia pare oarecum fără ieşire şi apar primele zvonuri de falimente pentru hotelierii din zona şi aşa defavorizată, investiţii care s-au realizat pe banii băncilor.
"SPAIMA" DE LA RĂSĂRIT
În 2006, la Bukovel lua fiinţă un resort de schi şi snowboard care acoperea peste un kilometru pătrat. În prezent, guvernul Ucrainei a anunţat că, în perioada 2008-2009, cu toată criza economică şi financiară, staţiunea Bukovel va deveni una dintre cele mai mari resorturi de schi ale lumii, urcând în top 20 în domeniu. Deja anul trecut staţiunea ucraineană număra 50 de kilometri de piste, cu un număr de 61 de piste, dintre care 12 sunt pentru începători, 41 pentru schiori intermediari şi opt sunt definite ca fiind piste "Black", adică pentru experţi.
Există nu mai puţin de 14 instalaţii de telescaune, inclusiv dintre cele cu patru locuri/scaun. Dacă autorităţile ucrainene şi investitorii se vor ţine de cuvânt, până la sfârşitul anului vor exista 35 de telescaune, dincolo de instalaţiile de zăpadă artificiale enorme, cele două patinoare uriaşe şi hotelurile de patru şi de cinci stele cu ofertă Spa, care rivalizează cu orice alte ofertă europene în materie. Nu lipesc nici discotecile, centrul de fitness sau şcoala de schi.
Şi asta în condiţiile în care "siguranţa traseului într-o ţară un pic nesigură este asigurată cu o stricteţe şi o rigoare incredibile pe tot drumul până la staţiune", explică Cristian Costin, administratorul uneia dintre pârtiile de la Cavnic.
EMOŢII ÎN CARPAŢII ROMÂNEŞTI
Investitorii din nordul Transilvaniei privesc cu destulă nelinişte înspre "Răsărit". La Cavnic, Cristian Costin a fost primul investitor privat într-o pârtie de schi. Reprezentanţii autorităţilor locale recunosc că, datorită ideii şi investiţiei lui, s-au născut pensiuni şi hoteluri, au venit noi investiţii, iar turismul le-a adus un plus de echilibru financiar în ultimii doi ani. Potrivit datelor furnizate de oficialii judeţului Maramureş şi ai Primăriei Cavnic, numărul turiştilor a ajuns în iarna 2008 la 40.000-50.000/sezon. Mult pentru o zonă care până de curând era doar "arie defavorizată", puţin pentru un resort turistic în care până la urmă vin să-şi petreacă iarna alături de români şi croaţi sau slovaci.
"Am avut destui schiori din aceste două ţări. Pentru ei e mult mai bine să vină aici şi chiar mai aproape decât să meargă în Austria. Şi tot ei vor rămâne, sper, clienţii noştri cu toată concurenţa pe care ne-o face Bukovel", crede Cristian Costin. Tot el spune că autorităţile locale, în loc să le facă astfel concurenţă privaţilor construind o telegondolă, mai bine ar cumpăra instalaţii pentru zăpadă artificială de care zona are disperată nevoie.
"Sunt extrem de scumpe. Noi, privaţii, suntem în discuţii acum să ne unim pistele şi să ne asociem pentru a putea avansa. Dacă autorităţile locale ne-ar ajuta cu instalaţiile de zăpadă artificială am merge cu toţii înainte. Dacă va fi cumpărată telegondola, practic, autorităţile locale ne vor concura pe noi şi nu-i va fi bine nici unuia dintre noi", crede Cristian Costin, reprezentant al Asociaţiei investitorilor în pârtiile de schi din regiune. Pentru a crea zăpada artificială este nevoie de foarte multă apă, deci poate de crearea unor lacuri artificiale, de susţinerea cu investiţii în infrastructură şi cu impozite mai mici pentru investitori ar depinde viitorul micului turism local.
"Eu am avut noroc că nu am luat bani din bancă prea mulţi. Dar mai jos de investiţia mea au apărut deja primele falimente. Se aude de două hoteluri care nu-şi mai pot achita datoriile la bănci. Acum un an am avut sezon doar o lună, pentru că a fost o iarnă caldă. La Bukovel, riscurile acestea nu există. Îi ajută şi clima mai rece şi munţii mai înalţi, dar nici noi nu stăm chiar atât de rău. Avem nevoie doar de puţin ajutor", conchide Cristian Costin.
RECUPERĂRI LENTE
În acest moment, în Cavnic există nouă kilometri de pârtii pe care amatorii de sporturi de iarnă le cunosc deja de mai mulţi ani. Pârtia "La Icoană" a fost dotată de Primăria Cavnic cu o instalaţie nocturnă de iluminat, printr-un proiect PHARE care s-a finalizat în anul 2007 şi a cărui valoare eligibilă a fost de 321.000 de euro. Din aceşti bani, pe lângă instalaţia de iluminat au fost construite o reţea de alimentare cu apă potabilă în zona turistică a Cavnicului şi o reţea de canalizare, pe lângă rezolvarea problemei alimentării cu gaze naturale în aceeaşi zonă turistică a Cavnicului, "La Icoană".
Dincolo de handicapul pe care autorităţile locale l-au avut de depăşit în construirea unei zone turistice, se mai adaugă şi lentoarea cu care acestea pot interveni sau realiza ceva în România. "La nivelul anului 1997 am avut cea mai mare rată a şomajului în Cavnic - 20%. Acum, rata şomajului este de aproximativ 10%. Majoritatea locuitorilor de aici fac naveta înspre Baia Mare. Cândva se venea la muncă înspre Cavnic. Investiţiile private în turism sunt un mare pas înainte pentru comunitate, chiar dacă sunt activităţi sezoniere.
Doar în ultimii ani s-a dublat numărul turiştilor. Vin până la 50.000 de turişti în fiecare iarnă şi se ajunge la un grad de ocupare de 100% a locurilor de cazare din zonă. Chiar şi hotelurile de la 20 km distanţă de Cavnic fac reclamă pârtiilor de aici, pentru a atrage turiştii. Impactul acestei activităţi asupra zonei nu este de neglijat. Cel puţin pentru turismul intern, Cavnic va rămâne o destinaţie-ţintă, cu toată concurenţa pe care investiţiile din Ucraina le fac", conchide Cristian Ciubotaru, managerul de proiect PHARE din Primăria Cavnic.
Cert este că, o dată cu finalizarea investiţiei de la Bukovel, ruşii, polonezii, maghiarii, chiar şi austriecii vor poposi la vecini, atraşi nu doar de preţurile mici, dar şi de condiţiile pe care aceştia deja sunt în măsură să le ofere.
CEI 100 DE KILOMETRI CARE FAC DIFERENŢA
Între Cavnic şi Bukovel, distanţa este aproximativ egală cu cea dintre Baia Mare - Borşa, adică puţin peste 100 de kilometri, şi asta în condiţiile în care ruta Baia Mare - Borşa ocoleşte destul de mult prin Baia Sprie, neexistând nici la această oră un traseu rutier direct. Chiar şi astfel stând lucrurile, ucrainenii au luat în calcul inclusiv acest aspect al traseelor pe care românii, maghiarii şi croaţii le au de parcurs pentru a ajunge până la ei şi admit că există o rută mai directă, însă pentru vestul Europei, oricum mult mai important ca şi potenţial turistic decât cei trei vecini menţionaţi.
Autorităţile locale au avut de depăşit un handicap serios în transformarea zonei într-o arie turistică. După criza economică şi socială gravă prin care localitatea minieră a trecut şi care şi-a spus cuvântul până prin anii 2000-2002, s-a trecut la solicitarea de fonduri PHARE prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest pentru a realiza o reţea de apă, de canalizare şi una de gaz metan fără de care nu putea exista turism în zonă.
Acum, prin fonduri structurale câştigate, autorităţile locale se pregătesc să realizeze un traseu rutier care să lege mai bine regiunea în interiorul ei şi mai apoi să o lege de drumurile naţionale din zonă. Mai bine mai târziu decât niciodată, am spune.
Citește pe Antena3.ro
