Camionul care a explodat ieri dimineata pe raza comunei Mihailesti, judetul Buzau, apartinea SC Mihtranscom SRL Giubega Dolj. Firma nu functioneaza insa in comuna Giubega - declara seful Postului de Politie, ag. sef adj. Mihai Boata, aici fiind doar sediul social al firmei, la adresa locuind doar parintii patronului, Mihai Guna.

SC Mihtranscom figureaza la Registrul Comertului cu mai multe puncte de lucru in Craiova, insa la adresele respective locuiesc diverse persoane care nu au nici o legatura cu Mihai Guna. Transportatorii din Banie spun ca firma lui Guna si-a schimbat sediul de nenumarate ori, in ultimii ani. Reprezentantii SC Mihtranscom pot fi totusi gasiti, de obicei la un birou de corespondenta de pe Calea Bucuresti, din Craiova. Ieri nu era insa nimeni acolo. Patronul si apropiatii sai plecasera catre locul accidentului, in judetul Buzau.

Incarcatura suspecta

Contactat telefonic, Mihai Guna a declarat ca nu stie despre accident decat ceea ce a urmarit la televizor. Guna sustine ca autocamionul care a explodat transporta azotat de amoniu, cumparat de la Sucursala Doljchim a SNP Petrom. „Daca nu ma credeti, verificati la Doljchim!", a replicat, iritat, Mihai Guna.

Directorul Agentiei ARR Dolj, Marin Doldur, a declarat ieri ca, intr-adevar, din primele verificari efectuate reiese ca autocamionul implicat in explozie a incarcat 20 de tone de azotat de amoniu de la Doljchim. „Am discutat cu cei de la Doljchim, iar dumnealor confirma ca autocamionul a incarcat azotat de amoniu, ingrasamant chimic ce urma sa ajunga la o firma din Piatra-Neamt". Directorul ARR Dolj adauga totusi ca „verificarile continua, caci, se pare, pe etichetele de pe sacii din camion era mentionata o alta substanta".

Marin Doldur mai spune ca, daca autocamionul era incarcat cu azotat de amoniu, atunci nu trebuia ca transportul sa fie efectuat in conditii speciale insa „daca au fost alte substante periculoase, lucrurile se schimba radical".

TIR-ul a incarcat acum trei zile

Directorul Doljchim, Ion Gherghe, spune ca un camion al SC Mihtranscom a incarcat, intr-adevar, 20 de tone de azotat de amoniu, in data de 22 mai, dar nu poate afirma, cu certitudine, ca este acelasi cu autocamionul care a explodat. Totodata, Gherghe recunoaste ca era posibil ca incarcatura sa fie schimbata, chiar daca e vorba despre acelasi camion. „In evidentele noastre figureaza ca tractorul TIR-ului avea numarul de inmatriculare B-35-HPU, dar nu am notat si numarul remorcii, asa ca nu putem preciza, cu exactitate, daca TIR-ul care a explodat este acelasi cu cel incarcat de noi", adauga Gherghe.

A fost evitata o tragedie mai mare

La nici 200 de metri de locul tragediei se afla un alt autotren, care, potrivit declaratiilor soferului, transporta produse chimice. Ce fel de substante, nici el nu stia. In plus, nici acest autovehicul nu era etichetat, asa cum prevede legea. Daca s-ar fi aflat mai aproape de locul deflagratiei, tragedia ar fi fost de cel putin doua ori mai mare, avand in vedere ca la fata locului ajunsesera deja ziaristi, politisti, pompieri si martori intr-un numar mare.

Ce prevede regulamentul rutier in astfel de situatii

„Intr-un astfel de accident rutier trebuie luate masuri exceptionale de securizare a zonei", ne-au declarat surse din cadrul Politiei Rutiere. In momentul in care Politia Rutiera este informata cu privire la producerea unui accident de circulatie in urma caruia un camion de marfa s-a rasturnat pe sosea, pasii pe care agentii ii urmeaza, potrivit legii, sunt urmatorii: „Ne deplasam la fata locului si luam imediat masuri de protectie in zona, constand in inconjurarea zonei accidentului pentru a se conserva urmele si probele ce vor fi introduse in dosar. In cazul unui accident grav, in urma caruia, in cabina autovehiculului, sunt blocate persoane, cerem sprijinul efectivelor de descarcerare ale pompierilor militari. Atributia lor este aceea de a scoate intr-un timp cat mai scurt victimele dintre fiarele contorsionate".

Specialistii sustin ca, in cazul in care victimele prezinta leziuni grave, se cere ajutorul personalului medical specializat pe urgente, care va scoate victimele din vehicul cu grija, prin ridicare si in nici un caz prin impingere sau tragere, deoarece capul trebuie sa se afle la acelasi nivel cu trupul, pentru a se evita ruperea coloanei vertebrale.

Din acest motiv, imediat dupa ce camionul plin cu azotat de amoniu s-a rasturnat in apropierea comunei buzoiene Mihailesti, la fata locului au ajuns, impreuna cu seful postului de politie local, si doua utilitare ale pompierilor militari, acestia din urma fiind utilati atat pentru stingerea unui eventual incendiu, cat si pentru descarcerare. Din nefericire, explozia i-a surprins si i-a ucis. Oricum, procedura in astfel de accidente este aceea de a securiza zona, de a bloca circulatia in ambele sensuri si de a interzice accesul oricarei persoane. Cel putin aceasta ultima prevedere nu a fost respectata.

Proceduri de transport

Au fost luate sau nu cele mai fericite masuri pentru evitarea tragediei de ieri de la Mihailesti? La aceasta intrebare ne-a raspuns subcomisarul Calin Lupsa, din cadrul Serviciului Control Tehnic al Brigazii de Politie Rutiera a Municipiului Bucuresti. „Transportul pe drumurile publice al materialelor inflamabile, explozive sau cu regim special este reglementat printr-un acord european, la care a aderat si Romania. Acordul este intitulat "Acordul European ADR" si stipuleaza obligatiile ce revin beneficiarului acestor substante din momentul producerii, ambalarii, transportului pana la momentul distributiei. Marfa trebuie agreata pentru acest tip de transport, iar transportatorul trebuie sa primeasca aviz din partea Autoritatii Rutiere Romane (ARR) care reglementeaza in astfel de situatii ambalarea, etichetarea si eliberarea documentelor de transport specifice acestui gen de substante.

Mai mult, transportatorul trebuie sa intocmeasca un caiet de sarcini cu caracteristicile materialului detinut si cu tehnici de interventie in caz de accident.

Soferul trebuie sa detina autorizatie emisa de ARR pentru transportul acestor substante, autorizatie ce se elibereaza dupa ce conducatorul auto in cauza urmeaza un curs de specialitate. ARR are 90 la suta din atributii de agreere si scolarizare in astfel de situatii", a conchis subcomisaul Lupsa.(Ion Alexandru)

Soferul Marcu nu era angajatul Mihtranscom

Soferul autocamionului care a explodat, Florin Marcu, nu era angajat al SC Mihtranscom SRL Giubega Dolj. Marcu era, in schimb, angajat al unei alte societati de transport, proprietatea lui Ionut Neagoe, fratele antrenorului secund al divizionarei B FC Craiova, fosta FC Extensiv, care a apar- tinut fratilor Eugen si Nicu Mihailescu. Pe de alta parte, numeroase voci din randul transportatorilor craioveni sustin ca in spatele firmelor lui Ionut Neagoe si Mihai Guna s-ar afla fratii Mihailescu.

Politia doljeana a refuzat ieri-seara sa ofere amanunte despre soferul Florin Marcu, pe motiv ca familia acestuia nu fusese inca anuntata. Se pare totusi ca Marcu ar fi locuit in Craiova si s-ar fi nascut in comuna Giubega ca, de altfel, si patronul Mihtranscom. Firma careia ii apartine camionul care a explodat la Mihailesti nu avea licenta pentru transportul materialelor periculoase, iar soferul autovehiculului nu avea pregatire in acest sens, a declarat Mihai Doldur, seful filialei Dolj a ARR. Totodata, Doldur a aratat ca se fac verificari pentru a se stabili daca firma respectiva a facut si alte transporturi de acest fel.

Doljchim nu mai vinde azotat de amoniu

Sucursala Doljchim a SNP Petrom nu mai vinde de ieri azotat de amoniu, spre disperarea transportatorilor care asteptau, la poarta combinatului, sa incarce ingrasamintele, pentru a le livra firmelor cu care au contracte.

Vanzarea azotatului de amoniu a fost sistata pe perioada nedeterminata, pana la lamurirea situatiei. (Cristian Vasilcoiu)

Ingrasamant - bomba naturala

Substanta care a explodat era azotat de amoniu granulat - folosita in agricultura ca ingrasamant. Azotatul de amoniu este o substanta solida, incolora si care este solubila in apa, foarte periculoasa, care intretine arderea si care poate exploda foarte usor la incalzire.

Potrivit specialistilor, nu este nevoie de o temperatura foarte ridicata pentru incalzire, ea topindu-se la 169,6 grade Celsius. Singura metoda de stingere sau racire a azotatului de amoniu este, spun oficiali ai Centrului de Studii si Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor, inundarea acestuia cu apa.

„Este foarte periculos cand se descompune"

Colonelul doctor inginer Sorin Calota, seful Centrului de Studii si Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor, ne-a declarat: „Azotatul de amoniu este foarte periculos atunci cand se descompune. Acest lucru poate avea loc in urma expunerii la temperatura (incendiu sau razele soarelui), cand se degaja vapori de azot. Acestia, in contact cu substante anorganice sau impuritati, pot grabi caracterul explodant. In acest caz explozia a fost initiata, cel mai probabil de camion".

Folosit ca explozibil industrial

Directorul Doljchim, Ion Gherghe, declara ca azotatul de amoniu poate exploda daca este depozitat intr-un spatiu inchis, daca este expus la temperaturi ridicate intr-un mediu umed, ca urmare a intrarii in contact cu orice fel de lichid, fie el apa sau combustibil petrolier. "Azotatul de amoniu se stinge numai cu apa, dar in cantitati foarte mari. Daca este doar umezit si se afla depozitat intr-un spatiu inchis si la temperaturi ridicate degaja gaze care se pot aprinde de la o scanteie si exploda", mai spune directorul Gherghe. Ba chiar un derivat al azotatului de amoniu, si anume cel poros, este folosit, in combinat ie cu motorina, pe post de explozibil, in industrie. Conform legislatiei in vigoare, azotatul de amoniu nu este incadrat la substante periculoase si nu trebuie transportat in conditii speciale.

Azotatul a facut mii de victime in lume

In lume se cunosc 25 de explozii provocate de azotatul de amoniu, soldate cu mii de victime. Cel mai vechi dezastru cauzat de explozia unei cantitati de azotat de amoniu este inregistrat in SUA, in anul 1947, cand portul Texas City a fost ras de pe fata pamantului si s-au inregistrat 600 de victime. In Romania, in urma cu 30 de ani, in zona Portului Galati, un vapor care transporta o incarcatura considerabila de azotat de amoniu era sa distruga intregul oras-port la Dunare. Salvarea a constat atunci in aruncarea in apa unei cantitati importante din marfa.

Tragedie in Coreea de Nord

In urma cu exact o luna, tot din cauza unei incarcaturi de azotat de amoniu, Coreea de Nord a fost lovita de o tragedie de proportii. Coliziunea dintre doua trenuri incarcate cu hidrocarburi si ingrasaminte si explozia care a urmat accidentului au facut peste 3.000 de victime in apropierea granitei cu China, la 23 aprilie.

Deflagratia a avut o putere enorma, avand in vedere ca una din garniturile de tren transporta azotat de amoniu si o alta petrol. Explozia a fost declansata, conform rezultatelor anchetei, dupa ce un tren cu petrol s-a ciocnit cu doua vagoane cu azotat de amoniu, daramand un stalp de curent electric. S-a produs un scurt-circuit, care a aruncat in aer gara Ryongchon si peste 1.600 de locuinte. Mai mult de 150 de persoane si-au pierdut viata si alte 1.300 au suferit rani serioase. Agentiile de presa internationale au dat publicitatii imagini de la locul accidentului, preluate din satelit, iar presa chineza a relatat ca locuintele situate in apropierea garii au fost puternic afectate, pe o raza de o suta de kilometri. Accidentul a avut loc la doar noua ore dupa ce liderul nord-coreean Kim Jong-II a trecut prin gara respectiva, intorcandu-se de la Beijing, dintr-o vizita neoficiala. Timp de cateva zile, legaturile telefonice internationale cu regiunea au fost intrerupte, iar oficialii regimului de la Phenian au dat cu zgarcenie detalii despre situatie. La scurt timp dupa tragedie, autoritatile nord-coreene au decretat starea de urgenta in intreaga regiune si au declansat o ancheta.

Trei tone de azotat, disparute in Australia

Luna trecuta, politia australiana a anuntat disparitia unei cantitati impresionante de azotat de amoniu, un fertilizator agricol pe baza caruia pot fi construite dispozitive explozive de genul celor folosite de industria miniera. Presa australiana anunta atunci ca trei tone si jumatate de substanta au disparut fara urma dintr-un depozit din Adelaide. Anchetatorii nu au descoperit pana in prezent ce s-a intamplat cu cei 50 de saci cu azotat, dar au anuntat ca la originea incidentului s-a aflat o eroare umana in gestionarea depozitului. Desi cazul a fost inchis, mass-media australiene au lansat insa avertismente, potrivit carora substanta ar fi ajuns in mainile teroristilor.

Dispozitive explozive pe baza de azotat de amoniu au fost folosite in atentatele din 2003 de la Istanbul, in cele din 2002 din Bali si in alte zeci de atacuri teroriste, soldate cu moartea a sute de oameni. Dupa atentatul de la 11 martie din Madrid, autoritatile au avertizat localnicii asupra posibilitatii ca teroristii sa foloseasca, in transportul public, a unor dispozitive cu azotat de amoniu. Desi multe tari au impus masuri restrictive impotriva celor care fabrica si vand sau importa aceasta substanta, peste 1,7 milioane de tone de azotat de amoniu sunt comercializate anual, in special pentru agricultura si industria miniera.

Scenariul catastrofei

In cazul unei explozii, un kilogram de azotat de amoniu are aceeasi putere cu 100 de grame de TNT. Profesor doctor inginer Ionel Constantinescu este seful Catedrei de Tehnologia Chimiei Anorganice si Protectia Mediului de la Universitatea Politehnica Bucuresti. Domnia sa a participat in calitate de expert la investigarea a numeroase accidente produse din cauza azotatului de amoniu.

Profesorul Constantinescu a alcatuit un scenariu al catastrofei de ieri, pe baza datelor disponibile pana la inchiderea editiei. Din spusele expertului, rezulta ca poate fi vorba de mai multe erori umane.

Soferul

In primul rand, camionul care s-a rasturnat nu trebuia sa fie condus sub nici o forma de un singur sofer, ci de doi. Astfel, riscul producerii unui accident de circulatie din cauza oboselii conducatorului auto ar fi disparut. Potrivit profesorului, prima masura pe care trebuia sa o ia autoritatile atunci cand au ajuns la fata locului si au vazut camionul cu azotat de amoniu rasturnat era sa indeparteze toate persoanele pe o raza mai mare de 50 de metri (asta daca si-au dat seama care era natura incarcaturii).

Motorina

Cum pompierii erau la fata locului in momentul producerii exploziei este clar ca a fost mai intai un incendiu si apoi o explozie. Cum camionul nu a explodat imediat dupa ce s-a rasturnat este foarte posibil ca motorina din rezervorul camionului sa se fi amestecat cu ingrasamantul chimic.

„Camionul s-a rasturnat si statea bine-mersi. Apoi a intervenit o sursa de energie externa. Probabil a luat foc rezervorul. Incendiul s-a intins pana la primul sac cu azotat. In momentul in care s-a ajuns la temperatura critica, primul sac a explodat, declansand o explozie in lant", spune prof. Constantinescu.

Apa

A doua eroare ce ar fi putut sa accelereze explozia azotatului a fost incercarea de a stinge incendiul cu apa. „Daca pompierii au observat ca focul se apropie de azotatul de amoniu, nu ar fi trebuit sa foloseasca apa, ci spuma carbonica. In momentul in care pui apa peste un foc, aceasta se descompune in vapori, iar temperatura creste si se obtin forme explozive in faza gazoasa", ne-a explicat expertul. (Cristian Ionita)

Realitatea bate fictiunea

Un caz asemanator celui petrecut in zorii zilei de ieri, la Mihailesti - Buzau, a facut subiectul filmului „Explozia" din 1972, in regia lui Mircea Dragan, dupa un scenariu de Ioan Grigorescu. Pelicula a fost premiata la Festivalul Cinematografic de la Moscova. In distributie apar mari actori, precum Gheorghe Dinica, Toma Caragiu, Radu Beligan, Dem Radulescu, Colea Rautu sau Draga Olteanu-Matei. „Explozia" a fost inspirat dintr-un caz real, petrecut cu cativa ani inainte in apropiere de Galati, oras amenintat de o deflagratie de proportii.

Iata, pe scurt, scenariul filmului. La capitania Portului Galati se receptioneaza un SOS. Nava Poseidon, inregistrata sub pavilion panamez, transmite ca sala masinilor este cuprinsa de un incendiu puternic. Membrii echipajului intra in panica si cei mai multi se arunca in apa. La sosirea salupei autoritatilor romanesti, vasul este deja abandonat si aproape inghitit de flacari. Incarcatura vasului - 4.000 de tone de azotat de amoniu - este o adevarata bomba. In contact cu substante inflamabile, incarcatura poate declansa o adevarata catastrofa si totul poate fi distrus pe o distanta de 10 kilometri.

Autoritatile Portului Galati au cautat cea mai rapida si mai sigura solutie pentru inlaturarea pericolului. Gratie inventivitatii echipei de salvatori, bomba plutitoare a fost indepartata pe Dunare in jos. A explodat spectaculos fara a provoca neajunsuri decat, cel mult, familiilor de pelicani ce cuibareau in buza Deltei. (Dana Ciobanu)

SUMAR EVENIMENT

Cazuti la datorie

O bomba pe roti omoara 16 oameni

Aici s-a deschis poarta infernului

Carnagiul de pe E85 s-a mutat in spitale

Pompieri si jurnalisti, cazuti la datorie

Un lant de erori umane a provocat explozia fatala

Inca nu s-a stabilit nici un vinovat

Echipa care ancheteaza circumstantele in care s-a produs tragicul accident de la Buzau nu a reusit sa stabileasca dupa prima zi de cercetari nici un vinovat si nici posibile infractiuni pentru intocmirea unui dosar penal. La ora inchiderii editiei, echipa mixta formata din procurori, medici legisti, politisti si inspectori de la Protectia Muncii continua cercetarile. Procesul este ingreunat, potrivit Parchetului General, de conditiile meteo nefavorabile si de faptul ca ramasitele umane si bucatile de masini s-au risipit pe o raza mai mare, de circa 400 de metri.

In paralel, procurorii continua sa audieze martorii si sa colecteze probe, iar medicii legisti au trecut la identificarea cadavrelor.

Potrivit datelor stranse pana acum, este posibil ca accidentul sa fi pornit de la o defectiune la sistemul electric al camionului, ce a dus la un incendiu in cabina.

Potrivit anchetatorilor, soferul a apucat sa cheme politia si pompierii, care au ajuns la fata locului in jurul orei 5:30. Procurorii au stabilit ca pompierii s-au asezat in fata si in spatele camionului rasturnat, incepand procedura de stingere. Deflagratia s-a produs aproape simultan cu incercarea pompierilor de a stinge incendiul.

La randul sau, procurorul Alexandru Dutu, sef de sectie in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau, a declarat aseara ca, potrivit primelor cercetari, soferul camionului ar fi adormit la volan. Autovehiculul s-a rasturnat, moment in care, in cabina, s-a produs un incendiu. Focul a ars circa 40 de minute, pana cand flacarile au detonat periculoasa incarcatura. (Miruna Pasa)