Un român, meşter la Moş Crăciun

Până la 31 de ani, Teodor Delciu a făcut cam de toate: "Cam tot ce face omul obişnuit: vânzător de pietre într-un butic, ţăran, asistent veterinar, picol, chelner, spălător de vase, asta în America, am lucrat şi în construcţii". Se mai adaugă Facultatea de Actorie din Bucureşti, secţia Marionete, şi activităţile de păpuşar din ţară şi de afară. Şi cele 28 de marionete răspândite prin toată lumea: unele în Canada (cuplul Igor şi Irina), alta în America (Balerina), unele în Finlanda, multe încă în ţară.
În timpul interviului, realizat pe messenger, Teodor meşterea de zor într-un coltişor al regiunii Satakunta, nu departe de ţinutul lui Crăciun. Lucra la un decor ce reprezintă atelierul Moşului şi al asistenţilor săi care pregătesc cu spor cadouri. Decorul îl va folosi trupa de păpuşari voluntari în care activează, "Nukketeatteri Taruarkkun", ce s-ar traduce prin "Cutia cu poveşti". Acolo voluntariatul nu vizează persoanele cu situaţii de viaţă extreme.
Fiecare face pentru comunitate ce poate, ce se pricepe, ne lămureşte Delciu. Deşi a făcut prima păpuşă în anul II de facultate, "o negresă dansatoare", păpuşarul român pripăşit pe tărâm lapon a cochetat cu marionetele din copilărie, pe când mergea la cercul de păpuşi al Casei Pionierilor din Alexandria (Teleorman), oraşul natal. Acum, printre colegii lui, e recunoscut ca "bun constructor de marionete".
Ideile de construcţie îi vin pe parcurs, reprezintă dezvoltări ale ideii iniţiale.

VIAŢA LEMNULUI. Ceea ce urmărea la început era "ca marionetele să fie cât mai mobile din punct de vedere al manevrabilităţii". "Însă acum, după mai mult exerciţiu cu lemnul, mă interesează şi esenţializarea unei idei, dinamica mişcării." "De cele mai multe ori mă mână dorinţa de spectaculos la marionetele mele. Trebuie să fie unic şi să emane ceva uman." De ce lemnul? "Lemnul ca material e ca o amantă cu capricii", răspunde jucăuş şi preţios intervievatul. Apoi, fereastra messengerului devine mai serioasă: "Evident că lemnul are şi el hibele sale şi uneori greutatea cu care se prelucrează te face să te gândeşti la alte soluţii tehnice. Dar textura şi rezistenţa lui sunt de cele mai multe ori factori care mă fac să nu renunţ la el".
Una dintre marionetele lui Teodor, "Balerina", a devenit personaj în "Nunta mută", filmul recent lansat al maestrului Mălăele. Acesta a remarcat-o la un festival de teatru din Buşteni: "Domnul Mălăele, când a venit, a salutat pe toată lumea, a dat nişte idei cum să-i fie aşezate lucrurile şi a văzut şi jucăria mea. I-a plăcut şi mi-a zis că o vrea în film. Să o folosească drept laitmotiv simbolic".