x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

UNIŢI PRIN ACELAŞI NUME/"Suntem cu toţii rude între noi!"

0
Autor: Carmen Preotesoiu 12 Mar 2009 - 00:00

Nu sunt renumiţi pentru munca pe care o fac şi nici pentru traiul pe care îl duc. Chipul lor nu-ţi rămâne în minte dacă îl vezi o singură dată. Vorbele lor nu ţi se întipăresc în memorie ca fiind cele mai înţelepte. La oamenii aceştia, un lucru însă te surprinde şi nu-ţi dă pace până nu dezlegi misterul: cum de-i cheamă pe toţi Cârstov, iar satul în care locuiesc se numeşte Cârstovani?




Credit: Bogdan Iuraşcu/JURNALUL NAŢIONAL

Nu-i deosebeşti după cum îi cheamă. Cârstov. Un nume venit cine ştie de unde. Parcă de nicăieri. I-a adunat însă printr-o mână nevăzută pe toţi, într-o vâlcea noroioasă. I-a legat strâns între ei, prin căsătorii şi botezuri. Unii spun că un anumit Cârstov ar fi bătut cale lungă până la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu o piele de bour pe care erau trecute titluri de proprietate asupra terenurilor şi păşurilor, şi astfel ar fi devenit stăpân. Alţii nici nu se întreabă. Consideră că aşa a orânduit Dumnezeu. Apoi, ca să nu fie nici un dubiu că în inima troienelor de pământ stau Cârstovenii, au dat numele lor şi satului. Cârstovani. O familie despre care nu ştii de unde începe şi unde se termină. În case dărăpănate, cu ciment ori pământ pe jos, şi-au născut copiii, le-au pus nume sfinţite cu aghiasmă şi şi-au dus traiul cu mămăligă, pâine făcută în casă, pe vatră, şi-au legănat pruncii pe picioare, în lipsa cărucioarelor, i-au dat târziu la şcoală, sărind de cele mai multe ori peste grădiniţă, din cauza drumului lung, de 4 kilometri (care desparte cătunul de centrul comunei Pleşoi, de care aparţin), pe timp friguros, aproape imposibil de străbătut.

NUMĂRUL CÂRSTOVENILOR SPOREŞTE
Anişoara are 23 de ani. Îşi mângâie copila de numai 1 an jumătate pe creştetul buclat. S-a măritat la 18 ani şi deja are trei copii, iar cel de-al patrulea stă să apară. Pe fetiţa cea mare, de 5 ani, a lăsat-o în vale, la Predeşti, în comuna în care a copilărit, la părinţii săi. Pe celelalte două fetiţe le creşte în cele două camere pipernicite şi colorate în albastru ale casei din paiantă în care s-a mutat cu bărbatul ei, după moartea unei mătuşi. De când cu măritişul ei, clanul Cârstovenilor a mai căpătat câţiva oameni printre ei. Numărul lor a sporit pe la vreo 30 de locuitori ai cătunului, deşi, spun oamenii numărând cu voce tare, prin împrejurimi ar mai fi răspândiţi încă vreo 50 de alţi Cârstoveni, rude cu ei. "Dacă am avea drum, ar mai fi ceva. Nu putem ieşi în pantofi sau în papuci. Numai cu cizme de cauciuc. Zloata ne ajunge până la genunchi", îşi spune oful tânăra femeie, şi mai bagă un lemn în soba cu plită pe care stă la fiert o oală cu apă. Alexandra, fetiţa ei de numai 1 an, are picioarele goale. Degetele îi sunt roşii. Mama o ţine în poală, încercând să o încălzească. Ar vrea ea să o dea la grădiniţă pe Georgiana, cealaltă copilă de aproape 4 ani, dar cine să o care în cârcă atâţia kilometri? Curtea lor neîmprejmuită e plină de oi şi de miei. "Dacă nu ar da bărbatu-meu laptele la moşu' şi mieii, apăi nu am avea din ce să trăim. Ne mai ajutăm cu alocaţia fetiţelor. Am zis că în primăvară poate reuşim să ne facem şi noi două camere jos, în comună, ca să scăpăm de înnoroiala asta", se vaită Anişoara şi spune pe nerăsuflate planul la care ţine ca la ochii din cap.

LA LIMAN, CU TRACTORUL
În satul Cârstovani, capul este nea Rinul, cum îi zic vecinii, prescurtându-i numele de Marin. Căci Cârstoveni botezaţi Marin sunt destui prin sat, la fel ca şi Constantinii, aşa că pentru a-i deosebi fie le găsesc porecle, fie ataşează de fiecare dată iniţiala tatălui şi astfel îi dibuiesc care cum este şi pe unde stă. Nea Rinul nu are casă pe uliţe curate şi nici camere înalte şi arătoase. Tot prin noroaie în care te afunzi până la gât se chinuieşte, tot cu vaca şi cu 10 purcei îşi duce traiul. Are însă ceva la care mulţi râvnesc, dar puţini au: tractor. Cu tractorul îşi ară ogorul ce se întinde pe 20 de pogoane, cu tractorul ajunge în comună, străbătând ca un rege pământul moale şi viclean, asemenea unei mlaştini care te înghite la o mişcare greşită. Cu tractorul lui nea Marin am ajuns şi noi în sat. Acolo unde oamenii arareori văd un chip nou, necunoscut. Două fete care mai iau la picior în fiecare zi drumul lung, înotând în gloată. Claudia este în clasa a VI-a şi, zice nea Rinul, ar fi bună de avocată, "că-i merge gura, mamă, mamă", şi Ioana, clasa a VIII-a, care visează să devină farmacistă sau asistentă medicală. Doar aşa găseşte că ar fi unica scăpare să iasă din cătunul acesta, "ca iadul iarna, ca raiul vara".

"PE TIMP PLOIOS, CĂTUNUL SE ÎNFUNDĂ!"
Tanti Dorina a văzut perindându-se prin faţa ochilor săi două generaţii. Ochii mici, în fundul capului, faţa prea puţin zbârcită pentru cei aproape 90 de ani cât va împlini în vară, mersul drept şi vorba înţeleaptă o fac să fie, printre săteni, mama Dorina. Ea ştie cum era acum 65 de ani, când a pus piciorul pentru prima dată pe pământul roditor al Cârstovenilor. Pe-atunci nu era zi de sărbătoare ca muzica să nu se audă de la dipla cântăreţului şi nici femeie care să nu iasă la hora din mijlocul câmpiei. Acum, nici nunţi şi nici botezuri nu se mai fac. Cine mai petrece la vreo cumetrie o face jos, în comună, pe la vreo rudă, "că e imposibil să aduci oamenii aici, din cauza drumului. D-abia ne ducem noi să mai luăm câte o sticlă de ulei, zahăr şi cele necesare pentru casă, darămite să vină oamenii să petreacă, mai ales pe timp rece şi ploios, când cătunul se înfundă", spune tanti Nicoliţa, în timp ce aşază pe masă carne de porc scoasă de la borcan, brânză, murături şi vin roşu făcut de soţul ei, nea Rinul. Au rămas singuri. Copiii le-au plecat, ba prin Craiova, ba prin Portugalia, iar toată munca lor au transformat-o în bani bine păpuşiţi cu care au făcut casă copiilor la oraş, "doar-doar or vrea să vină să stea în ţară. Aici vin nepoţii vara. E foarte frumos. Pământul e înverzit, poamele sunt în copac, e frumos tare".

TREI FÂNTÂNI ŞI TREI CĂRUŢE
Pentru oamenii din satul Cârstovani, timpul îşi ţese firul după alte legi. Se trezesc în zumzet de cântec popular "de la televizor" şi se culcă pe lumină, după ultima găleată de apă dusă la animale şi un pahar de vin fiert "cât să ne încălzim". Printre ei, unchi, mătuşă, nepoată, fină, acestea au devenit formulele de adresare. Îşi împart avutul ca-ntre fraţi. Trei fântâni sunt în tot satul. Iar căruţe, cam tot aşa. "Cum aş putea eu să îmi încui poarta, când ştiu că vecinul poate să rămână fără apă? D-apoi să vină şi la miezul nopţii să-şi umple găleata, că pe mine nu mă deranjează. Vara ce mai seacă oleacă, că de cele mai  multe ori nu mai ud grădina, că doară nu o să ţin un om cu gâtul uscat ca să înghită pământul apa", spune nea Marin şi priveşte către cer. "M-ar vedea Dumnezeu, mai ales că suntem rude între noi." De ani de zile, oamenii au învăţat să se descurce singuri. Şi-au luat tensiometru şi nu-i zi mai rea în care să nu consulte aparatul. La medic merg când şi când, pentru vreo reţetă, iar "dacă o fi să avem nevoie urgentă de vreo ambulanţă, de vreun medic, putem să şi murim, că nu are cine să urce până aici. Când mi-a fost rău, m-a dus Claudia, nepoata din clasa a VI-a, cu căruţa jos, în comună, că omul meu nu mai poate, are 80 de ani şi d-abia mai iese până la poartă", îşi varsă năduful tanti Constanţa, femeie rotofeie, cu ochi albaştri, ajunsă la vârsta de 73 de ani. Şcoală n-au, biserică nici atât. "Popa vine doar de Paşte şi de Crăciun, ca să ne împărtăşească. Nu am mai fost la slujbă de nu mai ştiu când. Tare mi-aş dori", povesteşte tanti Dorina, şi ochii i se împăienjenesc de lacrimi.

În sufletul Cârstovenilor nu-i loc de regrete. Dar nici de mari bucurii. S-au obişnuit cu traiul lor greu, prin noroaie, cu desăgile cărate în spinare tocmai din centrul comunei, cu aceleaşi chipuri înăsprite de vreme pe care le văd în fiecare dimineaţă. Vecinii le-au devenit rude, iar casa - singurul loc în care întră de ani de zile. Porţile lumii, pentru ei, s-au închis o dată cu poposirea pe povârnişul pe care l-au nimic Cârstovani. Nu-i sperie izolarea. Ştiu că nu sunt singuri. "Suntem noi şi Dumnezeu."

Pentru ei, este de-ajuns.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”
Galerie Foto Reținerea fostei vedete a DNA Ploiești, ex-procurorul Mircea Negulescu, zis “Portocală”, are legătură cu unele dintre cele mai grave fapte pentru care poate fi acuzat un anchetator în instrumentarea unui dosar...
Serviciul de email marketing furnizat de