Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Puțin mai mult de un sfert din totalul deputaților aleși în funcții au luat cuvântul o singură dată în plenul Camerei, în cele aproape șase luni care s-au scurs de la validarea alegerii lor, în urma scrutinului din 6 decembrie 2020. Iar asta s-a întâmplat la momentul în care au depus jurământul. 79 din cei 330 de deputați au luat o singură dată cuvântul la lucrările plenurilor instituției în cadrul căreia activează, de la preluarea mandatului, și asta doar în data de 21 decembrie 2020, cu prilejul depunerii jurământului de credință față de țară, în calitatea lor de aleși ai poporului. Cumulate, „discursurile” acestor parlamentari înseamnă mai puțin de 42 de minute, în condițiile în care timpii alocați de fiecare în parte citirii jurământului s-au situat între 25 de secunde și un minut și trei secunde. Această informație este furnizată chiar de către pagina electronică oficială a Camerei Deputaților, la secțiunea „caseta parlamentarului”. Există câteva județe, cum ar fi Timiș, Vâlcea sau Teleorman, unde deputați de la aproape toate formațiunile politice reprezentate în Parlament nu au avut nicio luare de cuvânt în plus de cea de la preluarea mandatului.
Astfel, 12 din cei 110 deputați ai Partidului Social Democrat au luat o singură dată cuvântul în plenul Camerei. În aceeași situație se numără 37 din cei 93 de deputați ai Partidului Național Liberal, 14 din cei 55 de deputați USR-PLUS, 7 din cei 20 de deputați ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și 6 din cei 18 deputați care alcătuiesc Grupul Minoritrăților Naționale. Cel mai „vorbăreț” grup parlamentar este cel al Alianței pentru Unirea Românilor, care are, în ultimele șase luni, doar doi deputați care au luat cuvântul numai o singură dată în această sesiune. De asemenea, în aceeași situație se află doi dintre cei trei deputați neafiliați, unul ex-UDMR și altul ex-AUR.
Unii sunt „zgârciți” la vorbă
Așa cum arătam mai sus, există câteva județe unde deputați de la toate formațiunile politice importante nu au luat deloc cuvântul din data de 21 decembrie 2020, când a fost validată constituirea Camerei Deputaților, după alegerile parlamentare de anul trecut. Spre exemplu, județul Teleorman este reprezentat în Camera Deputaților, printre alții, de către aleși Paul Stancu (PSD), Costel Barbu (PNL), Florică Ică Calotă (PNL) și Maria Stoian (PNL), care nu au trecut pe la tribună de la depunerea jurământului.
La fel, cu o singură luare de cuvânt în plen se pot „mândri” deputații de Timiș Ben-Oni Ardelean (PNL), Claudiu Martin Chira (PNL), Cosmin Șandru (PNL) sau Daniel Liviu Toda (USR-PLUS). La fel de puțin vorbăreți s-au dovedit a fi până acum deputații de Constanța Ileana Cristina Dumitrache (PSD), Marius Horia Țuțuianu (PSD), Bogdan Alexandru Bola (PNL) și Mircea Marius Banias (PNL), precum și deputații de Vâlcea Cristian Buican (PNL) și Laurențiu Nicolae Cazacu (PNL).
Printre deputații care au vorbit de la tribuna Camerei Deputaților o singură dată se numără și personaje politice extrem de cunoscute, care sunt prezente în mai toate emisiunile de televiziune. Este cazul social-democraților Daniel Tudorache și Dan Cristian Popescu, foști primari ai sectoarelor 1 și 2 din Capitală, liberalii Cristina Trăilă, Daniel Constantin, Marian Cătălin Predoiu și Ionuț Marian Stroe sau UDMR-iștii Gal Karoly, Kelemen Attila sau Konczei Csaba.
Alții dau dovadă de exces de zel
La polul opus, însă, se regăsesc proaspeții aleși din această legislatură, în special cei de la PLUS și cei de la AUR. Un exemplu în acest sens îl reprezintă copreședintele Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, care dă dovadă de un exces de zel ieșit din comun. Mai exact, acesta a luat cuvântul de nu mai puțin de 45 de ori, în 25 de ședințe ale Camerei Deputaților și se află pe lista de semnături a nouă propuneri legislative inițiate. Este vorba despre modificarea și completarea Codului Administrativ, despre aprobarea obiectivului de investiții privind dezvoltarea infrastructurii rutiere Autostrada A7 Siret – Suceava – Dolhasca – Pașcani – Bacău – Focșani – Buzău – Ploiești – București, despre completarea Legiii 55/2020 pentru combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, despre modificarea legii 307.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, două modificări legislative la Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale și despre o modificare la Legea privind Statutul Deputaților și Senatorilor.
De asemenea, tot George Simion a inițiat șase întrebări și interpelări, printre care două pe procedură de deficit excesiv, o interpelare pe unele chestiuni de interes public și o interpelare cu privire la “malpraxisul forțat de cadrele medicale din spitalele destinate tratării pacienților infectați cu SARS-COV-2”.
Liderii Opoziției, activitate cu frâna trasă în Parlamentul României
Nu doar lipsa luării de cuvânt, în mod repetat, în plenul Camerei Deputaților marchează activitatea aleșilor. Există exemple sonore de parlamentari a căror prestație lasă de dorit. În special din zona Opoziției.
În acest sens, îl remarcăm pe fostul premier PSD Sorin Mihai Grindeanu, deputat și președinte executiv al social-democraților. Potrivit fișei de parlamentar, acesta a avut cinci luări de cuvânt în plen, a participat la depunerea a trei moțiuni simple și nu a inițiat niciun proiect de lege sau vreo inițiativă legislativă.
Prima dată, Grindeanu a luat cuvântul în 21 decembrie 2020, când a depus jurământul (45 de secunde). Apoi, pe 23 decembrie a luat cuvântul în cadrul ședinței de acordare a votului de învestitură pentru Guvernul Cîțu. După o pauză de aproape două luni, pe 15 februarie 2021, Grindeanu a vorbit cinci minute și 53 de secunde, pe chestiuni procedurale. Președintele executiv al PSD a mai luat cuvântul în ședința comună a Senatului și a Camerei Deputaților, din 1 martie, convocată pentru adoptarea Legii Bugetului de Stat pe anul 2021. Iar ultima luare de cuvânt a lui Sorin Grindeanu a avut loc în 24 martie, în ședința în care s-a propus înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind declarațiile făcute de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, legate de “măsluirea” numărului de morți de Covid-19.
Nici președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu a excelat în această legislatură. Liderul social-democrat a luat de șapte ori cuvântul în plen, a inițiat două moțiuni împotriva lui Vlad Voiculescu (10 februarie și 12 aprilie) și una împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros (24 martie). Ciolacu a semnat, alături de alți parlamentari, o inițiativă legislativă privind modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul Deputaților și Senatorilor.
Nici principalul “rival” politic al PSD, omologul de la PNL al lui Marcel Ciolacu, Ludovic Orban, nu stă mai bine. Deși a luat cuvântul de 40 de ori, în cadrul a 11 ședințe ale Camerei Deputaților, ședințe pe care le-a condus în calitate de președinte, Ludovic Orban apare ca semnatar a două inițiative legislative. Este vorba despre un proiect de lege privind declararea datei de 15 noiembrie drept Ziua Revoluției Anticomuniste de la Brașov din 1987, precum și despre o propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 55 din 15 mai 2020 privind măsurile anti-Covid-19.
Pe aceeași listă îl putem menționa și pe fostul purtător de cuvânt al Guvernului Orban, actualul deputat de Vrancea Ionel Dancă, de la PNL. Acesta a luat o singură dată cuvântul în plen, în 21 decembrie 2020, când a depus jurământul, timp de 46 de secunde. Și este semnatar, alături de alți colegi, al unei singure inițiative legislative privind completarea articolului 3 la Codul Fiscal și modificarea articolului 13 la Codul de procedură fiscală.
Miniștrii, care sunt și parlamentari, se adună „ca pilitura de fier” la inițiativele legislative ale colegilor
Nici membrii Guvernului, care sunt și parlamentari, nu au dat buzna la tribuna camerelor din care fac parte și nici nu au umplut activitatea Legislativului cu inițiative legislative. Dan Barna, liderul USR, care este deputat, dar și vicepremier în Cabinetul Cîțu, a luat de patru ori cuvântul în plenul Camerei Deputaților și s-a alipit, precum “pilitura de fier” cu semnătură, alături de colegii său, pentru cinci inițiative legislative, în special în ceea ce priveau modificările și completările propus a fi aduse la Statutul Senatorilor și Deputaților.
Ministrul Economiei, Daniel Năsui, deputat USR, a avut două luări de cuvânt în plen și a semnat cinci inițiative legislative. Aceleași ca și Dan Barna. Prima luare de cuvânt a avut loc cu ocazia depunerii jurământului (34 de secunde), iar a doua, în 3 martie, când a fost dezbătut proiectul de lege pentru modificarea legislației care vizează Monitorul Oficial al României.
Deputatul USR Cătălin Drulă, ministru al Transporturilor, a avut o singură luare de cuvânt, la depunerea jurământului (40 de secunde) și a semnat trei inițiative legislative – două care vizează Statutul Senatorilor și Deputaților și încă o propunere vizând modificarea Codului Administrativ.
Colegul de guvern, de partid și de Cameră, Stelian Ion, ministru al Justiției, a luat de două ori cuvântul în plen. O dată, timp de 29 de secunde, la depunerea jurământului, iar a doua oară, în 29 martie, când și-a susținut proiectul de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
În ceea ce-l privește pe ministrul de Interne, Lucian Bode, de la PNL, deputat, acesta a vorbit 44 de secunde în plenul Camerei, când a depus jurământul. Colegul său de la Energie, Virgil Popescu, a reușit să depună jurământul în 38 de secunde, însă ministrul Muncii, Raluca Turcan, i-a “bătut” pe amândoi, cu un timp de 30 de secunde. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, deputat de Suceava, a vorbit, de la preluarea mandatului de parlamentar, doar 40 de secunde de la tribuna Legislativului.
