Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Candidații comuni vor fi sprijiniți și la Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 1, Primăria Sectorului 2, Primăria Timișoara, Primăria Brașov sau Primăria Bacău, controlate de edili USR. Sondajele de opinie arată că PSD și PNL au, împreună, în acest moment 51% din intenția de vot. Dacă lucrurile vor merge bine la alegerile din vară, Coaliția ia în calcul să repete rețeta și în toamnă, unde alegerile prezidențiale ar putea avea loc în septembrie, înaintea alegerilor parlamentare.
Conducerile PSD și PNL au decis, după o întâlnire-fulger de ieri dimineață, o strategie comună pentru alegerile care vor avea loc în România, în 2024. Surse politice arată că lucrurile au fost tranșate la nivelul președinților formațiunilor politice, dar și ca urmare a unor discuții avute cu președintele României, Klaus Iohannis. Conform acestor surse, PSD și PNL vor constitui o alianță electorală, pe care urmează să o înregistreze, oficial, la Tribunalul București, alianță în care să candideze împreună.
Cele două partide au bătut, în sfârșit, palma pentru comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, ambele scrutinuri urmând a avea loc în data de 9 iunie. Această măsură pare să vină în sprijinul PNL, care riscă, mergând separat de PSD, la aceste alegeri europarlamentare, să pice pe locul al treilea, sub cei de la AUR. A doua strategie pentru care s-a ajuns la înțelegere este ca PSD și PNL să candideze pe liste comune la alegerile europarlamentare, în ciuda faptului că fac parte din familii politice europene diferite și concurente. Lista ar urma să fie deschisă nu de un membru PNL sau PSD, ci de un candidat independent, preferabil o femeie (se vehiculează numele ministrului Afacerilor Externe, Luminița Odobescu), iar restul listei să fie alcătuită în proporție de 60% din candidați de la PSD și de 40 % din candidați de la PNL.
Tot împreună vor să golească primăriile de edilii USR
Comasarea alegerilor vine la pachet și cu alte măsuri. În ceea ce privește alegerile locale, cele două partide ar urma să susțină candidați comuni pentru funcțiile de primar la Primăria Generală a Municipiului București, la Primăria Sectorului 1 și la Primăria Sectorului 2, precum și pentru primăriile care, în acest moment, sunt conduse de edili de la USR. Pentru Primăria Capitalei, înțelegerea ar viza susținerea unui candidat comun, de preferabil nemembru al vreunuia dintre cele două partide, cu toate că atât liberalul Sebastian Burduja, cât și social-democrata Gabriela Firea și-au manifestat intenția de a candida. De asemenea, pentru ambele scrutinuri comasate există posibilitatea ca alianței PSD-PNL să i se alăture și alte formațiuni politice. Nu este exclus ca pentru Primăria Capitalei să se ia în discuție susținerea candidaturii lui Cristian Popescu Piedone, primar PUSL al Sectorului 5, care, de fapt, și-a și exprimat intenția de a deveni primar general.
O acțiune similară este luată în considerare și pentru primăriile și consiliile locale de la Sectorul 1 și de la Sectorul 2, dar și liste comune pentru Consiliul General al Municipiului București sau pentru primăriile din Timișoara, Brașov și Bacău, unde, în prezent, se află primari de la USR.
Alianța va fi sprijinită și de alte partide
Alianța electorală PSD - PNL ar putea, așa cum am arătat mai sus, să fie sprijinită politic și de alte formațiuni care au, în prezent, reprezentanți atât la nivelul Parlamentului European, cât și la nivelul Parlamentului României și care pot veni cu candidați cu șanse reale la alegerile europarlamentare, locale și chiar parlamentare.
Parteneriatul dintre PSD și PNL este justificat, de voci din ambele partide, prin faptul că România are nevoie de stabilitate și prin necesitatea de a contracara „extremismul”, având în vedere avântul electoral pe care îl cunoaște formațiunea AUR, condusă de George Simion.
Decizia de a merge pe liste comune și de a comasa alegerile are la bază rezultatele a cel puțin două sondaje de opinie comandate chiar săptămâna aceasta. Primul sondaj, realizat de CURS, în perioada 3-14 februarie 2024, realizat pe un eșantion de 1.067 de respondenți, arată că la alegerile europarlamentare PSD a obține 31% din voturi, urmat de PNL și de AUR cu câte 20% din voturi. Alianța Dreapta Unită, din care fac parte USR, PMP și Forța Dreptei, ar obține 13%. UDMR și SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, au câte 4 la sută, iar PUSL, 2%.
Marți noapte a fost finalizat și un sondaj Avangade, cu date culese pe un eșantion de 950 de respondenți, potrivit căruia PSD s-ar afla tot pe primul loc, cu 31%, urmat de PNL cu 20% și de AUR cu 18%. Alianța condusă de USR ar primi 15% din voturi, iar SOS România, 8%. UDMR ar obține 5%.
Se poate observa că în cazul ambelor sondaje PNL cu PSD ar obține 51% din voturi și cu redistribuire, 60% din totalul mandatelor de europarlamentari la care are dreptul România. Următoarele forțe politice sunt AUR și SOS România, care împreună ar avea 24%.
Avangarde a evidențiat și alte răspunsuri interesante. 53% dintre cei chestionați sunt de acord ca alegerile europarlamentare să fie comasate cu cele locale. Și CURS a cules date din care rezultă că 50% dintre respondenți consideră că este o idee bună și foarte bună această comasare.
Alegerile prezidențiale, cu trei luni mai devreme. Iohannis ar putea demisiona, pentru a prelua o funcție la UE
Iată cum, la 12 ani de la facerea USL, principalele două partide din România se reunesc, oficial, într-o alianță electorală. În 2012, PNL și PSD se aliau pentru a dărâma regimul lui Traian Băsescu. Uniunea Social-Liberală, o idee a profesorului Dan Voiculescu, a reușit, la alegerile parlamentare care au avut loc la finalul anului 2012, să spulbere PDL și puterea lui Traian Băsescu, punând, astfel, capăt unuia dintre cele mai de tristă amintire regimuri politice. Acel proiect politic viza și alegerile prezidențiale din anul 2024. Din motive care nu au fost lămurite pe deplin nici până astăzi, USL s-a rupt.
În 2024, proiectul politic al noi alianțe PSD-PNL pare să refacă vechiul USL, dar de această dată sub imperiul nevoii de stabilitate politică, într-o perioadă de tensiuni geopolitice fără precedent în zona Europei de Est și nu numai, dar și al opririi ascensiunii zonei radicale, catalogată drept „extremistă”. Este de așteptat, așadar, ca dacă alianța va avea succesul scontat la alegerile europarlamentare și locale din iunie, să repete rețeta și la alegerile parlamentare și chiar prezidențiale.
Surse politice afirmă că, în urma unei discuții avute de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă cu președintele Klaus Iohannis, s-ar putea lua în calcul organizarea alegerilor prezidențiale chiar în luna septembrie, respectiv primul tur la jumătatea lunii, iar al doilea tur - la finalul lunii. Aceleași surse merg chiar mai departe și arată că președintele Iohannis și-ar putea da demisia imediat după alegeri, în octombrie, întrucât vizează ocuparea unei funcții importante în cadrul Uniunii Europene.
