Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe lângă lupta continuă pentru anularea titlurilor și închiderea cât mai multor școli doctorale, USR a depus și un proiect de lege pentru anularea sporurilor pe care peste 30.000 de bugetari le primesc, în baza titlurilor de doctor.
Principala vină a ministrului Sorin Cîmpeanu, în legătură cu refuzul de a anula titlurile de doctor, este respectarea cadrului legislativ din România. Ministerul Educației a refuzat să anuleze titlurile de doctor în urma acuzațiilor de plagiat, lăsând instanțele de judecată să decidă, conform legilor românești. Pe 8 iunie 2022, Curtea Constituțională a decis că titlul de doctor nu poate fi retras dacă a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice.
Cei care luptă continuu împotriva doctoratelor din România au considerat decizia CCR „o amnistiere a plagiatorilor”, deși oricare altă acuzație de fraudă trebuie să fie mai întâi judecată de o instanță, pe baza analizării probelor, și să fie declarată pe baza unei hotărâri judecătorești. În urma acestei decizii a CCR, practic intră în legalitate și acuzațiile de plagiat care nu mai pot sta la baza anulării titlurilor fără o hotărâre a instanței de judecată.
Aberație juridică, pe sistem inchizitoriu
Din punct de vedere juridic, a cere anularea titlului doar în baza acuzațiilor uneia dintre părți și fără o expertiză reală, prin reanalizarea „in integrum” și nu doar a unor fragmente scoase de un soft antiplagiat drept „similitudini”, echivalează cu inchiziția. Numai în Evul Mediu, așa-zisele procese ale vrăjitoarelor erau decise unilateral de inchizitor, fără a-i da victimei dreptul la apărare, iar administrarea „probelor” era făcută la fel ca în cazul plagiatelor. A condamna pe cineva, după ce Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) arată procentul de „similitudini” dintr-o teză, pe baza unui soft, echivalează cu a condamna orice alt infractor în lipsa unui proces echitabil – adică încalcă flagrant toate principiile statului de drept.
Totuși, USR vede pe dos această problemă, considerând că statul este obligat să pedepsească pe oricine e acuzat de plagiat, fără a mai trece prin instanța de judecată. În baza acestui principiu care reinterpretează „statul de drept” i s-a cerut ministrului Educației să anuleze mai multe titluri de doctor, chiar și în timpul judecării proceselor în instanță – ceea ce e absolut aberant, din punct de vedere juridic. Refuzul ministrului a fost considerat o intrare în război direct cu susținătorii procedurii inchizitorii. USR a pregătit moțiunea simplă împotriva lui Sorin Cîmpeanu imediat după decizia CCR care marca victoria Ministerului Educației în războiul doctoratelor.
Corelarea cu Legea Drepturilor de Autor
Anul trecut a fost acuzat de plagiat Codruț Olaru, procuror CSM, pe lângă mulți alți politicieni și înalți funcționari, mai ales cu doctorate în domeniul juridic. Olaru a dat în judecată CNATDCU, blocând decizia de anulare a titlului său de doctor prin procedura legală. Cu toate acestea, din luna mai până la jumătatea lunii iunie s-au făcut presiuni asupra Ministerului Educației, din partea unor reprezentanți ai societății civile, ai studenților și ai mass-media etc., astfel încât ministrul să-i anuleze titlul de doctor procurorului CSM înainte de hotărârea judecătorească, încălcând legislația în vigoare.
Faptul că nici ministrul, nici juristul ministerului nu au vrut să încalce legea a fost interpretat ca o încercare de „spălare” a „plagiatorului”, însă și Curtea de Apel București a dat o decizie care le-a dat dreptate celor de la Ministerul Educației: conform legislației în vigoare, nu se poate anula titlul până nu există hotărârea definitivă. S-au făcut presiuni pentru retragerea titlurilor de doctor cu încălcarea autorității de lucru judecat, dacă instanța se pronunță în favoarea celor acuzați, dacă au existat erori de interpretare ale softurilor antiplagiat.
Tot anul trecut, Ministerul Educației a propus corelarea definiției plagiatului cu cea din Legea Dreptului de Autor. Studenții la Drept din Iași au cerut demisia ministrului Sorin Cîmpeanu, considerând că ar fi un abuz, nicidecum o reglementare firească.
Toate variantele au fost respinse de contestatari
Încercarea de a modifica legislația pentru declararea plagiatelor a stârnit scandal la nivel național. Ministrul a suspendat adoptarea modificărilor propuse și a cerut tuturor universităților și celorlalte instituții reanalizarea tuturor titlurilor de doctor acordate după 1990. În mod surprinzător, soluția propusă de ministru a fost contestată exact de aceiași reprezentanți ai societății civile care cer demascarea plagiatorilor. Sorin Cîmpeanu a solicitat această „curățenie generală” în titlurile de doctor acordate după 1990 pentru a preîntâmpina viitoare scandaluri și pentru a-i descoperi pe toți plagiatorii cu ajutorul experților pe care fiecare universitate îi are, în fiecare domeniu - prin analiza „in integrum” a tuturor tezelor și nu doar prin introducerea textelor într-un soft antiplagiat. Contestatarii spun însă că este imposibil să se analizeze peste 77.000 de teze. În plus, CNATDCU a refuzat reanalizarea „in integrum”, preferând fragmentele generate de softuri ca fiind „similitudini”, pe baza cărora se stabilește procentul de plagiat, chiar și în lucrările în care autorii specifică foarte clar că respectivele pasaje au fost preluate din alte surse, fiind departe de a-și atribui „creația” - de exemplu, atunci când citează din texte de lege, iar softul decide că e plagiat, iar CNATDCU ia în considerare ce a decis softul.
Se spune că România are prea mulți doctori, deși este o falsă problemă. Chiar dacă numărul titlurilor obținute anual, după 1990, a crescut foarte mult față de perioada anterioară, avem de trei ori mai puține doctorate decât alte țări membre UE.
Marele succes al războinicilor antiplagiat a fost închiderea școlilor doctorale ale Academiei de Poliție. Luptătorii încă așteaptă desființarea celei a Academiei Naționale de Informații.
Strategie cu bătaie lungă: taie sporurile, ca să închidă școlile
În timp ce se luptă să anuleze titluri și să închidă școlile doctorale, USR a depus și un proiect de modificare legislativă pentru eliminarea sporurilor de doctorat. Luni, pe 20 iunie, în aceeași zi cu moțiunea simplă împotriva lui Sorin Cîmpeanu, la Camera Deputaților, USR a depus și proiectul nr. 387/2022 - „Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificările şi completările ulterioare”. În expunerea de motive, deputații și senatorii USR care au semnat proiectul arată că nu se justifică banii în plus la salariu, din moment ce o persoană lucrează deja într-un anumit domeniu, în baza studiilor de licență și master, iar numărul beneficiarilor acestor sporuri este mult prea mare pentru a fi plătit de la bugetul statului. Erau 30.029 de persoane cu spor de doctorat în sistemul bugetar, conform statisticilor Ministerului Muncii din septembrie 2020, exceptând structurile militare.
Principalii beneficiari ai acestor sporuri sunt profesorii și medicii, adică cei mai importanți bugetari. Pe lângă reducerea veniturilor acestor categorii de profesioniști, proiectul de lege bate într-o cu totul altă direcție: de fapt, cererea pentru școlile doctorale din România e susținută exact de aceste două categorii, iar în lipsa sporului la salariu ar scădea semnificativ și motivația, deci școlile doctorale ar rămâne fără doctoranzi și s-ar închide.
