Pe când erau vecini, se vedeau seara cu familiile şi mai consumau câte o răcitură şi-o tărie. Dimineţile însă, printre treburile politico-administrative, primarul Băsescu lucra la construcţia "cazului Zambaccian" şi-şi trimitea hăitaşii să demoleze fizic edificiul premierului Năstase. Când se lăsa negura, familiile Băsescu şi Năstase se revedeau în imobilul din Mareşal Prezan.
Ce faci, vecine? Bine? Mâine te demolez!
Celebrul "Dosar Zambaccian" a fost construit de Traian Băsescu încă din anul 2001, pe vremea când era primar general al Capitalei şi locuia în aceeaşi casă cu Adrian Năstase, pe atunci prim-ministru. Băsescu a folosit apoi acest dosar drept princi-pală armă în lupta electorală pentru accesul la funcţia de preşedinte al României, în dauna lui Adrian Năstase, care i-a fost principalul adversar.În anul 2001, în calitate de primar general al Capitalei, Traian Băsescu a demarat o lucrătură de toată frumuseţea împotriva lui Adrian Năstase, punând bazele celebrului "Dosar Zambaccian", care, ulterior, l-a pus la zid pe fruntaşul PSD, creându-i numeroase probleme, atât de ordin penal, cât şi de ordin politic, inclusiv în propriul partid, unde într-un final a fost marginalizat.
PRIMA ÎNCERCARE, RATATÅ. La 31 iulie 2001, primarul general Traian Băsescu dispune un control, "la sânge" la construcţia care se edifica în Srada Zambaccian, dar, oricât au încercat, oamenii săi nu au reuşit să găsească vreo ilegalitate. Ei s-au întors cu coada între picioare la Pri-măria Capitalei şi au raportat cu umilinţă că nu au găsit nimic în neregulă. Băsescu le-a ordonat să stea cu ochii pe "obiectivul din Zambaccian" şi să-i raporteze orice neregulă.
COMANDOUL. La 14 ianuarie 2002, deci, iarna, când de regulă lucrările din construcţii sunt oprite, un comando de la Primăria Generală a Capitalei a descins în Zambaccian, fără încunoştinţarea constructorului sau a beneficiarilor lucrării şi a întocmit rapid un referat pe baza căruia primarul general Traian Băsescu a dispus "oprirea lucrărilor din Strada Zambaccian, desfiinţarea organizării de şantier şi aplicarea unei amenzi (firmei constructoare, SC Conimpuls SA, deţinută la vremea respectivă de Sergiu Sechelariu şi Irina Jianu – n.r.) de 75 de milioane de lei". Au urmat alte controale, alte amenzi, şicane etc. Dar, pentru a amplifica şi a face public scandalul, la 26 ia-nuarie 2002, Traian Băsescu a emis un comunicat de presă în care anunţa că a transmis" preşedintelui Ion Iliescu şi primului ministru Adrian Năstase (sâc!) trei documente ale Primăriei Generale a Capitalei care dovedesc construcţia ilegală a imobilului din Strada Zambaccian".
"GLOANŢE...". Care erau "gloanţele" lui Băsescu, adică "docomentele incriminatoare"? Iată-le: Procesul verbal de contravenţie nr. 224/15.01.2002 prin care se constata că pe trotuarul din faţa imobilului erau depozitate, necontrolat, pe o suprafaţă de circa 15 metri patraţi, reziduuri de materiale în urma lucrărilor de construire; Procesul-verbal, fără număr, din 16 ianuarie 2002 (deci, a doua zi – n.r.) în care se constată "extinderea imobilului cu aproximativ 50 cm, pe o lungime de aproximativ 6 m la nivelul etajelor 1, 2, 3" şi se precizează că "s-a dispus aplicarea unei amenzi de 75 milioane lei". Procesul-verbal este semnat de însuşi primarul general Traian Băsescu;
Dispoziţia nr. 25/15.01.2002, prin care se dispune "desfiinţarea împrejmuirii reprezentând organizare de şantier în suprafaţă de aproximativ 54 m patraţi" – document semnat, de asemenea, personal de Traian Băsescu.
… OARBE. După comunicatul lui Băsescu "către ţară", la 25 ianuarie 2002, Primăria Sectorului 1, pe raza careia se afla imobilul cu pricina, condusă la acea vreme de un PSD-ist, a remis presei, la rândul ei, un comunicat în care demonta, punct cu punct, toate acuzaţiile lui Băsescu. Astfel, în document se arăta că lucrarea s-a executat în baza unei autorizaţii emise de Primăria Sectorului 1, aşa cum prevede legea, că există toate avizele necesare de la Inspectoratul în Construcţii, Direcţia Monumentelor, REBU, Ecorec (pentru transport moloz) etc. inclusiv de la... Primăria Municipiului Bucureşti (certificat nr. 2377/ 26.02.199 – deci, dinainte ca Băsescu să devină primar general – n.r.).
LA PARCHET. Constructorul a deschis o acţiune judecătorească împotriva deciziilor considerate "abuzive" ale primarului general Traian Băsescu şi i-a făcut acestuia şi o plângere penală. Instanţa a dispus redeschiderea şantierului, considerând ilegale deciziile primarului general. Băsescu n-a renunţat (nu se ştie oficial care e stadiul actual al respectivei plângeri penale) şi a urmărit în continuare "subiectul". Negăsind nereguli la construcţie, în august 2004, în calitate de copreşedinte al Alianţei D.A., a convins-o pe Mona Muscă să depună la Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) o sesizare cu privire la "dobândirea ilegală, de către Adrian Năstase, a terenului pe care s-a ridicat construcţia din Zambaccian.
La 08.10.2004, s-a dispus neînceperea urmăriri penale (NUP) împotriva lui Adrian Năstase, PNA reţinând "lipsa unei vătămări cauzate prin infracţiune Alianţei D.A." şi faptul că "nu sunt întrunite condiţiile unei sesizări pentru a se efectua acte premergătoare conform art. 228 din Codul de Procedură Penală.
CADOU PENTRU JUPÅN. După alegerile prezidenţale din toamna anului 2004, în urma cărora Băsescu a câştigat preşedinţia în dauna lui Năstase, doi oameni "de nădejde", Monica Macovei şi Daniel Morar, au fost numiţi la Justiţie şi respectiv DNA, fostul PNA, a cărui denumire a fost schimbată exact pentru a fi decapitat. În noiembrie 2005, chiar în ziua de naştere a lui Traian Băsescu, Daniel Morar, proaspăt uns procuror-şef la Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA), a infirmat NUP-ul dat lui Adrian Năstase de vechiul PNA şi a dispus "efectuarea de acte premergătoare în vederea începerii urmăriri penale, cu două obiective: terenul şi construcţia. Aşa a fost construit "Dosarul Zambaccian".
Lucrătura
În toată perioada în care Băsescu stătea cu ochii ca pe butelie pe "obiectivul din Zambaccian, el locuia în acelaşi imobil cu cel pe care-l hărţuia cu controale peste controale şi căruia-i cerea clemenţă în faţa RAAPPS, al cărei chiriaş era deşi nu mai îndeplinea condiţiile. Erau vecini. De altfel, atât Năstase, cât şi Băsescu au recunoscut că se vizitau reciproc, că nu de puţine ori au stat la un pahar de vorbă sau chiar de tărie etc. Oricâtă imaginaţie am avea, ne e greu să ne închipuim cum, după o seară petrecută împreună, după o cină copioasă, să zicem, la familia Năstase, a doua zi dimineaţă, Traian Băsescu îşi trimitea "dulăii" de la Primăria Capitalei să-l amendeze pe Năstase că nu respectă legea la construcţia din Zambaccian. Alături de Băsescu şi Năstase, în acelaşi imobil de pe Strada Amiral Prezan mai locuia familia actualului preşedinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu. Se pare că Traian Băsescu s-a înţeles mult mai bine cu "nea Nicu Văcăroiu" în perioada în care au locuit în acelaşi imobil. În perioada suspendării lui Băsescu, Văcăroiu i-a luat locul la Cotroceni, ca preşedinte interimar.
Uneltele
În a doua fază a lucrăturii, când Traian Băsescu porneşte în campania electorală – la început alături de Stolojan, ca viitor prim-ministru, apoi, după celebra fază cu plânsul pe umărul lui Stolo, singur, direct pentru funcţia de preşedinte al României –, acesta nu mai acţionează direct şi pe faţă împotriva lui Adrian Năstase, de departe cel mai periculos dintre contracandidaţii săi, ci preferă să se ascundă în spatele unor acoliţi politici, pe care-i scoate la înaintare. Prima unealtă este "imaculata" Mona Muscă, pe care o pune să facă plângerea penală.
La data de 27 august 2004, în timpul campaniei electorale, Mona Muscă împuterniceşte, la rândul ei, în nume propriu, o persoană care să depună în numele Alianţei D.A. o sesizare, care, însă, nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege (art. 222, alin.(2) şi (3) din Codul de Procedură Penală) şi în care se solicita organelor abilitate să cerceteze legătura dintre achiziţionarea de către Adrian Năstase a terenului din Strada Zambaccian şi susţinerea pu-blică în cursul cercetărilor penale, prin însoţirea, în 1997, la sediul Parchetului General
a lui Gabriel Bivolaru.
Supărări de proprietari
Năstase afirma, zilele trecute, pe blogul personal, referindu-se la avizul lui Băsescu privind începerea urmăririi penale în cazul său, că, deocamdată, o să considere că proprietarul casei din Mihăileanu e, în continuare, supărat pe proprietarul apartamentului din Zambaccian. "După ce a pornit, cu ajutorul Monicăi Macovei, procesele termopanelor politice, Băsescu a explicat că el e mic şi nu ştie nimic despre dosarele astea şi că aşa e justiţia, cam chioară", scria Năstase. El a susţinut că, din câte a înţeles, e vorba de un alt "dezmembrământ" al termopa-nelor. "Deocamdată, o să consi-der că proprietarul casei din Mihăileanu e, în continuare, supărat pe proprietarul apartamentului din Zambaccian", conchidea fostul premier.
Sechelariu contraatacă
La 26 ianuarie 2002, Sergiu Sechelariu, patronul firmei băcăuane care construia imobilul din Zambaccian, contraatacă şi anunţă, într-un comunicat remis Agenţiei Mediafax, că va face plângere penală împotriva Primarului General al Capitalei Traian Băsescu, solicitându-i acestuia despăgubiri. De asemenea, Sechelariu precizează că premierul Adrian Năstase deţine în imobilul aflat în construcţie doar un apartament. Despre soarta plângerii penale făcută ulterior de Sechelariu nu am reuşit să aflăm nimic oficial.
Citește pe Antena3.ro