Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vaccinările au redus povara severă a maladiei COVID-19 și au permis ridicarea măsurilor non-farmaceutice. Cu toate acestea, odată cu scăderea imunității, alături de apariția unor variante care determină îngrijorare (VOC) mult mai transmisibile, oamenii de știință au considerat că trebuie examinate strategiile de vaccinare anti-COVID, astfel încât decidenții din domeniul sănătății publice să poată lua hotărâri pentru anii următori.
Într-un studiu publicat recent pe un site de specialitate, un grup de cercetători elvețieni au utilizat un model matematic numit OpenCOVID prin care s-au simulat trei scenarii de evoluție a pandemiei.
„Am simulat trei scenarii de variante emergente: 1) fără variante noi; 2) cu 25% mai infecțioase și cu o capacitatea mai mare de evadare imună, severitatea la nivel de Omicron, variante care apar anual și devin dominante; și 3) apar bianual”, explică autorii studiului, precizând că modelul folosit a luat în considerare impactul mai multor factori, precum: momentul administrării dozei de rapel, variația sezonieră, severitatea variantelor sau capacitatea acestora de evitare a răspunsului imun.
O doză, în fiecare toamnă
Concluzia a fost că administrarea unor doze de rapel doar persoanelor vulnerabile, precum cele cu vârste de peste 60 de ani sau cele cu comorbidități, nu e suficientă pentru a scădea presiunea asupra sistemelor sanitare.
„Pentru a reduce la minimum spitalizările legate de COVID-19 în următorii doi ani, ar trebui să se prevadă rapeluri pentru toți cei eligibili, anual, cu trei-patru luni înainte de vârf sezonului rece, indiferent dacă apar sau nu noi variante de îngrijorare. Este puțin probabil ca doar stimularea celor mai vulnerabili să asigure reducerea stresului asupra sistemelor de sănătate. În plus, stimularea tuturor celor eligibili îi protejează pe cei mai vulnerabili mai mult decât stimularea celor din grupul vulnerabil”, conchid oamenii de știință.
În prezent, studiul cercetătorilor elvețieni este în curs de revizuire, dar ar putea oferi informații importante pentru luarea deciziilor de sănătate publică înainte de iarna următoare.
Oamenii de știință din Elveția au mai constatat că, cu cât apar mai des noi variante ale virusului, cu atât mai mic este efectul pe care îl vor avea rapelurile vaccinului, indiferent dacă acestea sunt administrate o dată sau de două ori pe an.
Studiul poate fi citit integral aici: https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2022.06.22.22276760v1.full.pdf
Organismul celor cu imunitatea la pământ, cuib pentru mutații
Un alt studiu realizat în Israel și publicat recent în revista Nature a arătat cum capacitatea virusului SARS-CoV-2 de a supraviețui mai mult timp și de a se replica în organismul pacienților cu sistemul imunitar compromis determină apariția noilor variante virale, inclusiv a celor care determină îngrijorare (VOC). Concret, un răspuns insuficient al unui sistem imun compromis, în special în căile respiratorii inferioare ale acestor pacienți cronici, împiedică recuperarea completă și permite coronavirusului să sufere mutații de mai multe ori în timpul unei infecții de lungă durată.
Vaccin universal pentru coronavirusuri, în teste
O veste bună a venit zilele acestea de la dezvoltatorii celui mai răspândit vaccin anti-COVID. BioNTech și Pfizer au anunță că, în a doua jumătate a acestui an, vor demara testarea pe oameni a unor vaccinuri de nouă generație care protejează împotriva unei game extinse de coronavirusuri. Cercetările lor experimentale asupra vaccinurilor, care depăşesc abordarea actuală, includ vaccinuri pentru amplificarea răspunsului celulelor T, concepute în primul rând pentru a proteja împotriva unor forme grave de boală, în cazul în care virusul devine mai periculos, dar şi vaccinuri de tip pan-coronavirus, care oferă protecţie împotriva unei game mai mari de virusuri şi a mutaţiilor asociate.
20 de milioane de decese prevenite într-un an
În primul an de la introducerea vaccinurilor COVID-19 – mai exact, în perioada 8 decembrie 2020 - 8 decembrie 2021 – au fost prevenite 19,8 milioane de decese, dintr-un total de 31,4 milioane de decese care ar fi putut surveni dacă nu s-ar fi introdus aceste vaccinuri, conform primului studiu de mare amploare pe această temă, publicat săptămâna trecută în The Lancet. Potrivit acestei cercetări, 79% din decesele evitate (15,5 milioane) au fost prevenite datorită protecției directe contra formelor severe de boală, în timp ce 4,3 milioane de cazuri au fost prevenite prin protecția indirectă determinată de reducerea transmiterii virusului în populație și reducerea poverii asupra sistemelor de sănătate.
