x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Viaţa lui Adrian Păunescu, povestită de Adrian Păunescu (41)

0
Autor: Adrian Păunescu 09 Mai 2010 - 00:00
Din nou, cealaltă obsesie pe care o semnalam: "Să ne îmbibe lumea de pe oi cu mirosul de sânge şi de grâne". Ar părea că o anume facilitate determină prezenţa acestei convertiri, a tot şi a toate, în mirosuri. Nu e aşa, decât poate uneori. Alexandru nu are nici o prejudecată stilistică atunci când e în stare de graţie. Pentru el, toate cuvintele dicţionarului au miros. "Acum e mort pe laviţă întins, / cu ochii-nchişi şi faţa luminoasă, / lumina lămpii licăre-n ungher / şi-a veşnicie-n casă amiroasă". Iar când mirosurile lipsesc din text, le ducem dorul.

Pentru marele poet din Topa Mică, iubirea de patrie este parte din respiraţia lui firească. El nu arată cu degetul monumentele pe care le face, el pur şi simplu le creează natural, ca în această sinteză tulburătoare de calendar şi hartă:

Lumină
Un singur rost plineşte graiul meu,
Încerc să-l spun din nou, mai cu tărie,
Că neamul meu, părinţii din părinţi,
Cred în lumină şi în veşnicie.

Altfel, aici, în Apuseni, demult
Ne-am fi uscat, sălbatici pe coline,
Şi-n loc de Înviere, am sluji
Acelaşi jug de patime străine.

Sămânţa s-ar fi risipit pe drum,
Pe piatra stearpă, cum era zvârlită,
Şi păsările cerului o pustiau,
Şi moara-n vânt ne-ar fi încremenită.

Moţii pe lume de n-ar fi licărit
Cu candelele linie subţioară,
Vărsând din munţi pe şes, din când în când,
Acest cuibăr de foc ce ne omoară.

De n-ar fi fost îndemnul solitar:
Hi, murgule, în deal şi hai la vale,
Că holdele pe transilvanii s-au albit,
Şi fulgerele calcă mai domoale.

Secerătorii, maică, din Apuseni
sosesc,
De cai, în coame, spânzură lămpaşe,
Că de trei zile holdele bolesc
Sub stelele de vară, uriaşe.

Vin moţii, taică, ieşi în calea lor,
Să intre-o noapte şi la noi la masă,
Să povestească cum pe munţii sfinţi
E răstignită fiecare casă.

Să stea cu noi la lampă, între
prunci,
Când tatăl frânge pâinea şi împarte,
Şi Dumnezeu e spânzurat - de grinzi,
În blidele curate şi deşarte.

Să auzim şi noi cântarea lor,
Ce spune moţul după-mpărtăşie,
În capul gol, cu ochii luminaţi,
Rosteşte-un fel curat de nebunie.

E mic la stat şi uscăţiv la chip
Şi are-n ochi un fel de căutare,
Că Domnul în icoană-a înviat
Şi-i sângerează cuiele-n picioare.

Şi când să plece-n zori, de pe pridvor,
Două făclii s-aprind şi îl urmează,
Şi nu le vede nimeni cum se duc
Pe urma lui, sub cerul de amiază.

Dacă ar fi să-l aşez pe Alexandru la locul cuvenit între poeţii Transilvaniei, probabil că s-ar cuveni ca el să fie la mijloc de Coşbuc, Goga, Blaga, Cotruş şi în consecuţie faţă de această origine.
Şi, din nou, obsesia miresmei, într-un poem dedicat fiicei sale. "Cum stai acum în leagăn, în amurg, / miroşi a grâu de pârgă pe altare." De zeci de ori, mirosurile, de sute de ori pelicanul, cocostârcul, potirul, mirele, lumina, veşnicia, cuiele în picioare, pustia, ciuberele, cenuşa, slăvile cereşti, secerătorii, lacrimile, crucea, priveghiul, smirna, diacul, prohodul, păstorul, oile şi totuşi senzaţia că mereu se adaugă o fărâmă de înţeles acestui enorm roman al credinţei şi mântuirii care e opera poetică a lui Ion Alexandru. Un autoportret pare a fi "Pelicanul":
Se tânguie-n cetăţi, se tânguie-n păduri,
Se tânguie în fiecare casă,
Un pelican pribeag din răsărit,
Şi toţi l-aud, şi nimănui nu-i pasă.

Buciumă jeluirea lui,
Fluiere-n stâni, la focuri, către seară,
Nu-l mai cunosc decât câţiva păstori
Ce-l povestesc tăcuţi şi se-nfioară.

Coviţele-s deşarte pe vetrele de lut,
Oile ling mana de pe stână,
A răsărit Luceafărul străin
Şi înroşeşte oile sub lână.

Roiuri de fum şi de lumini
Împleticesc pământul de picioare
Când bivolii din ugere slobod
Pe cerul sfânt o cale umblătoare.

Pornit-a pelicanul pe pământ,
Pasărea asta a tot neputincioasă,
Măicuţa asta strâmbă, cu puii după ea,
A Patrie începe să miroasă.

Cu capul treaz în aer spânzurat
Şi ochii mari în apele străine,
Din arborele negru pe care e culcat,
Ies fluturii de aur pe coline.

Pelican singur, Patria tuturor,
Ochi stins, împrejmuit de pustiime,
În văzul tuturor te văd
Cum îmi vorbeşti, să nu mă vadă nime.




Aşa cum, cu greu se va putea scrie atât de adânc şi de exact, vreodată, despre unul dintre martirii neamului:

Horia din Albac
Se pregăteşte muntele de sărbători,
ţărânile sunt tămâiate-n cimitire,
Imaginile-n naos, sub candele la rând,
Doboară oamenii-n extaz dintr-o privire.

Desagii plini cu pâinile prinos
Sunt deşertaţi pe-o masă cu spetează,
Bărbaţii tineri, îmbrăcaţi frumos,
Sărută moaştele şi lăcrimează.

Muierile cu busuioc în mâini
Rup câte-o creangă sfânt mirositoare
Şi-o-mplântă împăraţilor de după cap
Şi-n sânul blând al Palidei fecioare.

Apoi, ciopor se-nghesuie în cor
Şi şopotesc pe limba lor pruncească
Imnul străvechi cel rupt şi îndesat
Ca nişte păstrăvi într-o râp-albastră.

Treptat, corabia se umple de plecaţi
Din casa lor de ţărnă, pe vecie,
Când clopotele intră în văzduh
Nava-i demult ajunsă în pustie.

Şi călătorii sunt de mult pieriţi
Şi înăuntru-i patria de oase,
Şi pelicanul, singur în potir,
A sânge proaspăt face să miroase.
Prin Ioan Alexandru, Horia din Albac devine ceea ce se cuvenea de mult să devină, erou naţional al creştinătăţii.
De mărţişorul anului 1980, Ioan mi-a adus "Imnele Moldovei", cu dedicaţia: "Marelui poet de rezonanţă naţională, Adrian Păunescu, iubirea frăţească a lui Ioan Alexandru" şi cu precizarea, scrisă de mâna lui, "exemplarul de semnal". Poetul pare a încerca, o dată cu extinderea imnelor către toate Ţările Române, punerea în operă a simplei, memorabilei şi lapidarei formule cu care, într-un eseu al său, Octavian Goga îl definea pe Avram Iancu, despre care spunea că-l preocupă şi îl doare "soarta integrală a neamului". O istorie a Ţărilor Române este zidită, ca de un cronicar al cronicarilor, pe numele său Ioan Alexandru, în aceste cărţi-mânăstiri ale sale. După lectura lor - sentimentul că moaştele, moaşte ale voievozilor şi mitropoliţilor neamului, se află pretutindeni în paginile marelui poet. Nu multe poezii dedicate Moldovei sunt capodopere, dar, din când în când, peste masa de texte curate şi cucernice, se ridică o asemenea maiestuoasă "Istorie":

Un neam înseamnă jertfă pe pământ,
Nu vânătoare între dobitoace,
Frământă graiul stânca unui loc,
Până ce apa-n sânge se preface.

La Războieni renaşte neamul meu,
În mlaştinile-acelea puturoase,
Copita Asiei, pe ţeasta mea,
Stoarce uleiul candelei din oase.

Moldova calcă altfel pe sub nori
De când e ţărna-aducere aminte,
În loc de unghii, paşii, pe sub cai,
Sunt potcoviţi cu lacrimi şi morminte.

Pietrarii ziua iarăşi rezidesc
Surpătura nopţii-n temelie,
Şi mereu se tânguie un prunc
Nenăscut de tânăra soţie.

Albinele în coşniţe-n păduri,
În inima Moldovei se înşire,
Când fagurul şi-aduce roada sa,
Mierea-i la prunci şi ceara-n mânăstire.

Schitul pe deal, şi-acolo, înspre munţi,
Spre cavalerii soarelui apune,
De unde vin săgeţile prin cărţi,
Se cere ţării vad de rugăciune.

Din fiecare casă, un vlăstar
Să fie tras de mic în sihăstrie,
Să ia pe umeri straiul de valah
Şi în privire, grai de feciorie.

Şi astfel răsărit-au pe pământ
Aceste turle-n ţară Bucovină,
Şi neamul meu, la candelele lor
A tot sporit lumină din lumină.
(Va urma)

Citeşte mai multe despre:   carte de memorii

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Drepturile omului, Colanul și tichia de mărgăritar pentru statul român

Drepturile omului, Colanul și tichia de mărgăritar pentru statul român
Galerie Foto Într-o țară în care drepturile omului sunt încălcate sistematic de instituțiile statului, iar  condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg împotriva statului român curg...

Dublu nepotism marca PNL la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Dublu nepotism marca PNL la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate
Galerie Foto Chiar în timp ce instituțiile din subordinea sa se pregăteau să evacueze Spitalul „Foișor”, din București, trimițând acasă, cu mașinile personale, bolnavii internați, pentru a transforma, noaptea, pe...

Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă

Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă
Profitând de starea de alertă, Vlad Voiculescu instaurează dictatura în sistemul de sănătate. USR-PLUS acuză PSD pentru oroarea de la Spitalul Foișor, pe motiv că directorul numit politic de partidul care acum...

Credite bancare uriașe, cu garanții de stat, luate de o firmă din Vaslui, pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Credite bancare uriașe, cu garanții de stat, luate de o firmă din Vaslui, pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
Știrea financiară a anului pandemic vine de la Vaslui, unde una dintre cele mai importante companii care activează în domeniul aprovizionării și distribuirii inputurilor pentru agricultură, adică pesticide,...

„Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare

„Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare
Doi oameni vaccinați dintr-o listă de 75. O primărie cu doar un angajat vaccinat. Caravana de vaccinare s-a întors, în Argeș cu multe dintre dozele de ser pe care le avea pregătite să imunizeze persoane...

Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție

Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție
Galerie Foto Pentru a doua oară de la preluarea mandatului, ministrul USR-ist al Justiției, Stelian Ion, analizează posibilitatea emiterii unei Ordonanțe de Urgență în domeniul justiției, în ciuda faptului că, pe data de 26...

Big Brother pentru „UEFA 2020”, în București: recunoașterea huliganului în două secunde

Big Brother pentru „UEFA 2020”, în București: recunoașterea huliganului în două secunde
Galerie Foto Ministerul Afacerilor Interne, prin direcția de resort, a atribuit, la finalul lunii trecute, o parte dintr-un contract aferent achiziției unui sistem mobil de gestionare în timp real a fluxurilor de participanți, la...

S-a înființat Guvernul Cîțu 3 și’un sfert, care vrea să aducă normalitatea în România, de Ziua Copilului

S-a înființat Guvernul Cîțu 3 și’un sfert, care vrea să aducă normalitatea în România, de Ziua Copilului
Florin Cîțu poate candida cu succes pentru Cartea Recordurilor, fiind primul premier care conduce nu unul, nu două, nu trei, ci chiar trei guverne și un sfert. Cabinetul pe care îl conduce oficial este format din tr...

Să trăiți, dom’ procuror! Mizele uriașe ale trecerii Poliției în subordinea Parchetelor

Să trăiți, dom’ procuror! Mizele uriașe ale trecerii Poliției în subordinea Parchetelor
Galerie Foto Scandalul iscat de intenția ministrului Justiției, Stelian Ion, de a muta, din pix, Poliția Judiciară de la Ministerul Afacerilor Interne în subordinea procuraturii este speculat politic de una dintre asociațiile...

Tupeu maxim! Ludovic Orban, proiect de lege pentru a scăpa HORECA de pagubele produse de… Guvernul Orban

Tupeu maxim! Ludovic Orban, proiect de lege pentru a scăpa HORECA de pagubele produse de… Guvernul Orban
Galerie Foto După ce, timp de șapte luni, ca prim-ministru și ca președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență, Ludovic Orban a ignorat solicitările venite dinspre industria “ospitalității” cu...

O lege de tot rahatul: primăriile, puse să treacă la naționalizarea bălegarului din bătăturile țăranilor

O lege de tot rahatul: primăriile, puse să treacă la naționalizarea bălegarului din bătăturile țăranilor
Galerie Foto Într-o țară în care la marginea orașelor se ard în neștire deșeuri fără ca autoritățile să-i găsească vreodată pe vinovați, trei deputați s-au hotărât să ia taurul de coarne și să termine cu...

Legea salarizării unitare 3.0 taie din banii românilor, sub pretextul discriminărilor

Legea salarizării unitare 3.0 taie din banii românilor, sub pretextul discriminărilor
Suntem deja într-o criză economică evidentă, dar bine mascată de cifre trucate și de declarații politice. Spre deosebire de situația din 2009, când Guvernul Boc și-a asumat tăierile salariale, în Guvernul...

Război total între PNL și USR-PLUS. Liberalii vor ca poliția să verifice cererile de vize de flotant

Război total între PNL și USR-PLUS. Liberalii vor ca poliția să verifice cererile de vize de flotant
Un grup numeros de deputați PNL a inițiat un proiect de lege care lovește direct în aliații de la USR-PLUS. Actul normativ vrea să condiționeze eliberarea vizelor de flotant de proba că persoana care solicită lo...

Luptându-se cu propriii subalterni, Clotilde Armand pune bețe în roate măsurilor de restricție luate de Guvern

Luptându-se cu propriii subalterni, Clotilde Armand pune bețe în roate măsurilor de restricție luate de Guvern
Primarul Sectorului 1 își amenință subalternii cu tăierea salariilor, dacă nu se prezintă fizic la serviciu. Clotilde Armand a decis, totodată, să prelungească cu două ore programul de lucru pentru ziua de...

UE a pierdut startul vaccinării: a ratat primul obiectiv asumat

UE a pierdut startul vaccinării: a ratat primul obiectiv asumat
Politica de vaccinare a Uniunii Europene a pornit unitar, dar fiecare țară merge pe drumul ei. Dorința de a păstra coeziunea în lupta împotriva virusului covid are ca pivot principal livrarea vaccinurilor...
Serviciul de email marketing furnizat de