x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Victimele bullying-ului și ale violențelor devin agresori

Victimele bullying-ului și ale violențelor devin agresori

de Diana Scarlat    |    30 Iul 2024   •   07:40
Victimele bullying-ului și ale violențelor devin agresori

Statisticile arată o creștere alarmantă a cazurilor de copii abuzați, a actelor de violență împotriva copiilor și a cazurilor de bullying, inclusiv la grădiniță. Cifrele din ultimul an arată o creștere care poate fi interpretată mai ales ca efect al campaniilor de informare și de conștientizare, pentru că acum ies la lumină situații despre care nu se vorbea. Cea mai gravă situație a fost, în ultimii ani, ascunderea cazurilor de bullying, pe fondul neînțelegerii fenomenului de către adulți. Au avut probleme inclusiv cei care fac cercetare pe acest subiect.

Organizația „Salvați Copiii” a reușit, în urma proiectelor pe care le-a implementat, să-i convingă pe educatori, învățători și profesori să declare cazurile de bullying și să accepte sprijin pentru rezolvarea lor. La fel de gravă este și situația cazurilor de abuz asupra copiilor, iar studiile arată că în foarte multe cazuri, victimele devin agresori. Dacă mediul educațional intervine pentru diminuarea fenomenului, rezultatele se vor vedea în următorii ani.

Din cele mai recente studii lansate de Organizația Salvați Copiii România aflăm că numărul cazurilor de violență domestică împotriva copilului a crescut alarmant, iar patru din cinci educatori trebuie să gestioneze situații de bullying, la grădiniță. Legătura dintre bullying și violență împotriva copiilor este foarte strânsă, iar studiile internaționale arată că în mare măsură copiii care sunt victime de bullying la vârste fragede fie provin din familii în care sunt victime ale abuzurilor, fie devin și victime ale agresiunilor, la grădiniță sau la școală.

De peste 34 ani, Salvați Copiii dezvoltă programe pentru combaterea și prevenirea oricăror forme de violență sau abuz asupra copiilor, prin acțiuni directe de educație și consiliere pentru copii,

părinți și profesioniști din domeniu, prin colaborarea cu autoritățile în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ specific și prin campanii ample de conștientizare a publicului larg privind reducerea nivelului de acceptare socială a pedepselor corporale și a tratamentelor umilitoare asupra copiilor, încălcări grave ale drepturilor lor la protecție și sănătate.

 

Cele mai multe victime sunt fete

 

Statisticile arată că, în total, în ultimul an au fost înregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor. „În anul 2023 au fost înregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 2.249 au fost

abuzuri emoționale, 1.994 au fost abuzuri fizice și 1.504 au fost abuzuri sexuale. Jumătate dintre copii declară că părinții lor folosesc pedeapsa corporală și la fel de mulți devin victimele bullying-ului în școli. Studiile arată că jumătate dintre copiii abuzați sexual au ideație suicidară”, arată experții Organizației „Salvați Copiii România”.

Studiile se bazează pe analiza datelor statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în perioada ianuarie – decembrie 2023, pe analiza datelor de la Ministerul Public și pe aplicarea unor chestionare, pe eșantioanele vizate. Specialiștii ONG-ului mai arată că cele mai multe cazuri intrate în atenția autorităților au fost cele de abuz prin neglijare – 11.605. „Au fost și cazuri extrem de grave, de exploatare prin muncă – 210, exploatare pentru comiterea de infracțiuni - 113 și exploatare sexuală – 43. Totodată, în 2023 au fost înregistrate 766 de cazuri de violență domestică împotriva copilului, în creștere față de anul anterior (676), dintre care 10 au fost cazuri încadrate la categoria omor, conform datelor de la Ministerul Public”, spun specialiștii Organizației.

Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra efectelor pe termen lung ale creșterii unui copil într-un mediu marcat de violență domestică, de la probleme de sănătate emoțională până la cele de sănătate fizică. Îngrijorător este și faptul că numărul fetelor care au devenit victime ale acestor agresiuni este mult mai mare decât cel al băieților - 9.679, față de 8.030 -, cu o diferență dramatică în cazurile de abuz sexual, unde numărul victimelor de sex feminin este de 1.332, față de 172, victime de sex masculin.

 

„Manual” pentru identificarea semnelor violenței

 

Specialiștii atrag atenția și asupra faptului că studiile internaționale în acest domeniu arată cum copiii martori la violenţa domestică sunt supuşi unui risc crescut de abuz şi afectare a dezvoltării

psiho-emoţionale sănătoase. Școala ar trebui să poată lua măsuri pentru a salva aceste victime și pentru acest lucru ar trebui ca educatorii, învățătorii și profesorii să poată recunoaște semnele care arată dacă un copil este abuzat. „Copiii care trăiesc într-un mediu unde violenţa în familie a devenit un mod de viaţă riscă să fie traumatizaţi psihic. În plus, violenţa domestică predispune la un mediu în care dreptul copilului la protecţie, siguranţă şi îngrijire este frecvent încălcat. Fie că sunt victime ale violenţei în familie sau doar martori, consecinţele îşi pun amprenta atât asupra copilăriei, cât şi asupra vieţii de adult. Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut”, au explicat specialiștii ONG-ului. 

Salvați Copiii România a lansat și un fel de manual pentru cei care ar putea să intervină, arătând care sunt semnele ce pot fi recunoscute: copiii prezintă probleme fizice, boli inexplicabile, expunere la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă; probleme emoţionale şi mentale: anxietate, depresie, sentiment de culpabilitate, frica de abandon, izolare, furie, frica de răniri şi moarte.

 

Afectează psihologic, comportamental, social

 

Problemele psihologice care se pot identifica sunt neîncredere în sine, stimă de sine negativă, tulburări de învăţare, deficit de atenţie, dezechilibre motivaţionale etc. Probleme de comportament pot fi agresivitatea sau pasivitatea la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezis, bătăi, fuga de acasă, sarcină în adolescenţă, relaţii pentru a scăpa de acasă, automutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cum ar fi minciuna.

Există și probleme şcolare – risc de abandon şcolar, scăderi bruşte în performanţele şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de complianţă la regulile sociale. Un aspect interesant de observat este că mulți dintre copiii abuzați se vor identifica cu eroi negativi. Iar specialiștii mai atrag atenția asupra faptului că a crescut și fenomenul sinuciderii și al tentativelor de suicid în rândul acestor copii și tineri care sunt victime ale abuzurilor, iar pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei.

Adulții care ar putea recunoaște semnele acestor situații prin care trec tinerii și mai ales copiii abuzați ar putea interveni pentru salvarea lor, mai ales la școală. „Un copil care a fost victima unui abuz, în orice formă, este într-o stare posttraumatică, manifestată prin anxietate, lipsa somnului, apatie. Este important ca mediul socio-emoțional în care un copil se dezvoltă să fie unul care îi dă sentimentul de siguranță. Frica blochează dezvoltarea unui copil, pe termen lung. În aceste

condiţii, orice demers care îşi propune să contribuie la prevenirea şi combaterea violenţei domestice

nu va fi complet şi eficient fără targetarea copiilor și care să includă activităţi de conştientizare,

educaţie, intervenţie şi protecţie”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

 

Cei mai mulți băieți abuzați devin agresori

 

ONG-ul mai atrage atenția și asupra faptului că studiile de până acum arată existența unei corelații importante între abuzul asupra partenerului de cuplu şi abuzul asupra copilului, iar probabilitatea ca un copil să sufere abuz emoţional şi fizic în context de violenţă domestică este foarte mare. A fi martor la violenţa domestică îl învaţă pe copil că violenţa între membrii familiei reprezintă un model de comportament adecvat sau obişnuit. 

Mulţi băieţi care cresc în familii în care soţul îşi abuzează fizic şi emoţional soţia devin la rândul lor abuzatori. Aceeași situație este valabilă și pentru cei care cresc la orfelinate, fiind victime ale abuzurilor – astfel se explică și de ce ajung în ipostaza de abuzatori unele victime care până la un moment dat au reușit să depășească situația și să-și construiască o carieră de succes, o imagine bună și un statut social superior, însă scapă situația de sub control, pentru că este mult mai puternic ceea ce lasă în psihicul lor agresiunile la care au fost supuși în copilărie.

Toate studiile din domeniul ştiinţelor sociale arată acei copii care cresc în medii familiale violente trec prin experienţe traumatice şi, ca atare, sunt expuşi riscului de a dezvolta tulburări

emoţionale şi comportamentale severe: anxietate, depresie, stres posttraumatic, comportament agresiv, dezvoltă comportamente de bullying în mediul şcolar, risc crescut de victimizare. 

De multe ori, copiii încearcă să îşi protejeze părintele victimă a abuzului, dar devin ei înşişi abuzaţi. Copiii expuşi la violenţă domestică prezintă risc crescut de a dezvolta tulburare de conduită în

adolescenţă şi prezintă un nivel scăzut de încredere în propriile abilităţi de management al

furiei, autocontrol şi comportament de protecţie în relaţiile de cuplu. Studiul realizat de experții Salvați Copiii România a mai scos la lumină câteva aspecte grave ale situației din țara noastră: „Protecția copiilor împotriva violenței și abuzului sexual este deficitară. Jumătate dintre copii declară că părinții lor folosesc pedeapsa corporală și la fel de mulți devin victimele bullying-ului în școli. 20% dintre cazurile de abuz sexual raportate ajung în instanță și doar 5% se soldează cu condamnări penale, doar 1 din 4 astfel de decizii fiind pronunțate cu trimiterea la închisoare a agresorilor. În ultimii 10 ani, procentul copiilor care afirmă că știu cui să ceară ajutorul într-o situație de risc a rămas constant în cazul exploatării prin muncă sau al producerii de materiale cu conținut sexual, dar a scăzut în cazul abuzului fizic (cu 4.7 puncte procentuale) și în cazul abuzului sexual (cu 3.4 puncte procentuale). Îngrijorător este faptul că, deși cei mai mulți dintre copii (65%) pot recunoaște un abuz, doar 1 din 3 se află în situația de a ști cui să ceară ajutorul și de a avea și încredere în acea persoană sau instituție de referință”, arată ONG-ul.

 

Mediul online, din ce în ce mai periculos

 

Din totalul de 3.439 de raportări primite la punctul civic organizat de Organizația Salvați Copiii pentru raportarea conținutului dăunător pentru copii întâlnit online, în perioada 01 ianuarie-30 aprilie 2024, 3.356 erau materiale care se încadrează la Child Sexual Abuse Material (CSAM). 3.359 dintre notificările procesate au fost transmise către ofițerii specializați ai IGPR. Din totalul rapoartelor procesate, 3.161 sunt materiale autogenerate chiar de către minori. Cele mai multe victime sunt de gen feminin (3.158 de rapoarte), în vreme ce 169 de rapoarte arătau victime cu vârste de sub 10 ani. 

 

Programul antibullying dă rezultate

 

Salvați Copiii România a făcut și un ghid pentru recunoașterea semnelor bullying-ului la preșcolari, după ce a publicat analiza de impact a programului antibullying desfășurat în 60 de grădinițe, anul acesta. Programul a contribuit la dezvoltarea psiho-emoțională a peste 8.800 de copii, iar 98% dintre specialiștii care au beneficiat de formare au dobândit instrumente pentru prevenirea bullying-ului. 

Astfel, copiii victime ale bullying-ului se îmbolnăvesc mai des decât cei care nu trec prin aceste experiențe; nu doresc să participe la activitățile de grup de copii și deseori preferă să stea singuri; nu vor să meargă la grădiniță.

Vestea bună este că 50% dintre specialiștii din program au constatat reducerea comportamentelor agresive între copii, în urma implementării proiectului „Să fim prieteni - Fără Bullying” - un program de prevenire a bullying-ului derulat în anul școlar 2023-2024 de către Salvați Copiii România, cu sprijinul Fundației OMV Petrom în 60 de grădinițe. 

Programul a contribuit la dezvoltarea psiho-emoțională a 8.821 de copii cu vârste între 3 și 6 ani din 60 de grădinițe din București și 8 județe: Argeș, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Ilfov, Prahova și Teleorman și are la bază o metodologie dezvoltată de Mary Foundation și Salvați Copiii Danemarca. Peste 600 de cadre didactice au dobândit competențele necesare implementării metodologiei Free of bullying la clasă, iar peste 8.800 de părinți au fost informați cu privire la metode educaționale pozitive. 

Studiul preliminar arăta că 78% dintre educatori erau nevoiți să gestioneze situații de bullying la grupă și 35% dintre educatori aveau în grupă copii care ocazional nu aveau cu cine să se joace, iar 

70% dintre copiii preșcolari care au beneficiat de acest program au capacitatea de a-și exprima emoțiile și de a le gestiona într-un mod pozitiv (creștere de 12% față de evaluarea anterioară implementării programului); 83% dintre copii recurg la întrajutorare (creștere de 9%) și 88% dintre copii au tendința de a se raporta pozitiv la cei care sunt diferiți de ei (creștere de 9%). 

„Fenomenul de bullying este interiorizat puternic de copii, mai ales la vârste fragede, când interacțiunile sociale funcționează ca plasă de siguranță. Este crucial să prevenim și să-i învățăm pe copii cum să fie empatici, cum să rezolve situațiile de conflict fără a-l vulnerabiliza pe celălalt și cum să-și manifeste emoțiile pozitiv. Bullying-ul este un fenomen grav și, atunci când apare la vârste fragede, consecințele lui vor fi dificil de corectat pe termen lung: izolarea, somatizările, lipsa de încredere. Programul propus de Salvați Copiii are impact dovedit în toate grădinițele cu care am lucrat, indiferent de mediul social: 64% dintre specialiști au remarcat îmbunătățirea climatului educațional”, a explicat Gabriela Alexandrescu.      

Evoluția fenomenului, în cifre

Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii și se referă la comportamente variate care umilesc și exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenței fizice, dar se poate manifesta și mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană și, prin urmare, poate fi dificil de identificat. 

Salvați Copiii atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying încă din 2016, aducând în atenția specialiștilor datele colectate prin derularea studiului „Bullying-ul în rândul copiilor – studiu sociologic la nivel național”: în ciclurile primar și gimnazial, 3 din 10 copii erau excluși în mod constant din grupul de colegi; 3 din 10 copii erau amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi;1 din 4 copii fusese umilit în fața colegilor.

În iunie 2022, Salvați Copiii a realizat o consultare în rândul copiilor, iar rezultatele arată că incidența fenomenului a crescut față de 2016: 4 din 5 elevi afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, iar jumătate dintre elevii din școlile din România declară că sunt victime ale bullying-ului în mod constant. Procentul elevilor care spun că au fost victime ale bullying-ului a crescut de la 29% în 2016 la 49% în 2022. Tot în această perioadă a crescut procentul celor care au fost martori ai situațiilor de bullying de la 73% la 81%, potrivit studiilor Salvați Copiii România. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×
Subiecte în articol: victime bullying violente agresori