Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Cand se roaga a racoare, clopote de ierburi verzi/ ãi in forme curge vinul arsitei dinspre fantani/ Vin pe strigat de balada in logodna de amiezi/ Voievozi peste vartejuri de simtire – Calusarii.'
De curand, am fost fericitul martor al unui eveniment ce a cinstit cea mai inalta valoare artistica a folclorului romanesc – Calusul. La Slatina, intre 19-23 iunie, a avut loc minunea de festival-concurs al copiilor: “Calusul romanesc' (editia a XIV). “Copilul teribil al calusului', asa cum a fost denumit dupa fapte, Iliuta Braileanu directorul Palatul Copiilor “Adrian Baran' – a reusit sa stranga in Slatina peste 1.600 de dansatori din toata tara. Portul popular a beneficiat de o parada pe strazile orasului, soarele fiind cel mai aprig spectator. Era atat de cald, incat am crezut ca s-a coborat printre noi, pentru a vedea mai bine frumusetea spiritului romanesc.
“Copilul teribil', care acum are 46 de ani, m-a invitat sa urc in caleasca mirilor, trasa de doi cai albi. Am primit cu bucurie, putand astfel sa fac parte din alaiul care a impodobit orasul. Cu cata demnitate isi prezenta fiecare portul sau popular, desi soarele ne daruia cu generozitate multe grade mistuitoare. Au indurat eroic canicula. Cu totii erau mandri ca poarta haine sfinte care graiesc despre spiritul neamului lor. Dupa parada, s-au unit in joc, in vitalitatea neobisnuita a miscarilor, in iuteala lor de virtuozitate iesita din comun.
“Prima oara am dansat calusul in 1969, cand aveam 3 ani si jumatate, la o serbare scolara de sfarsit de an. Debutul meu a fost intamplator isi incepe Iliuta povestea. Erau multe sarbari la Valcele, aceasta comuna reprezinta o vatra calusareasca recunoscuta atat la nivel national, cat si international. Fratele meu invata calusul la scoala, la Valcele. De el se ocupa Nichita Dragomira, profesor suplinitor de limba gimnastica. Fratele meu repeta acasa, iar eu, vazandu-l, l-am copiat. El, la randul lui, vazandu-ma ca-l copiez, a inceput sa ma invete cateva figuri. Parintii mei plecau la camp, eu nu aveam cu cine sa stau acasa si ma lua cu el la scoala. Asa s-a facut sa ma vada Dragomira... Pe vremea aceea era un lux sa ai o minge de fotbal. Cand Dragomira imi spunea «Iliuta, fa-mi o figura de calus», eu ii raspundeam «daca imi dai mingea, atunci fac». Toti copiii ii spuneau «domnu’», iar eu am crezut ca il cheama «domnu’» si ii spuneam nenea «domnu’». ãi asa a ramas! Formatia mare era condusa de un vataf genial – Marin Ghita. Din punctul meu de vedere, nu s-a mai nascut un alt vataf care sa-l egaleze.' ãi uite-asa a intrat Iliuta in formatia mare de calusari. Avand doar cativa anisori, trebuia sa fie insotit pentru a putea participa la spectacole. Mama tata Leana a vazut toata lumea, datorita baiatului sau inzestrat cu har de calusar.
Iliuta dansa pentru orice persoana care ii cerea. Uneori primea ba o “ciucalata', ba un sorocovat. Odata, la un festival international, cel care trebuia sa-i dea banii era negru. Cand sa primeasca plicul cu banuti, Iliuta s-a dat inapoi. S-a speriat de mana lui neagra. Era pentru prima oara cand vedea un om de culoare. “Tata Leano, ai grija de copil, ca ni-l fura astia' a spus directorul de camin de atunci, Nichita Antonu, cand succesul incepuse sa se umfle cat o minge de fotbal.
In 1979, Iliuta a intrat la Liceul Pedagogic. Desi erau doar 40 de baieti si vreo 400 de fete, s-a facut o formatie de calusari. La Cantarea Romaniei au luat locul I pe tara. Iliuta a terminat liceul, a fost repartizat in comuna Sprancenata, apoi a facut calea indarat, la Slatina, la ãcoala 4. Aici si-a facut o formatie de copii. A gasit intelegere la minister si la primaria Municipiului Slatina si, din 1999, a inceput sa organizeze festivalul pentru copii “Calusul romanesc'. La primele editii, a invitat doar cateva ansambluri de calusari, pentru ca nu prea existau. La cea de-a XIV-a editie au participat peste 1.600 de dansatori.
Calusul este legat de Saptamana Rusaliilor. Indiferent de varsta, se dansa o singura data pe an. “Daca s-ar trezi acum o baba din mormant, ar zice «aolei, maica, au innebunit astia, de danseaza astazi calusul, si iarna, si toamna», spune Iliuta. Anul acesta festivalul calusarilor de la Slatina s-a unit cu festivalul international de film pentru copii – “Dream Fest'.
Citește pe Antena3.ro
In Saptamana Rusaliilor oamenii nu au voie sa lucreze la camp sau cu animale; sunt interzise spalatul, facutul curateniei, cusutul, sacrificatul pasarilor, urcatul in copac. Nu ai voie sa patrunzi, sa poposesti, in timpul noptii, pe teritoriul Ielelor (paduri, campuri, grote, pe malul apelor). Daca nu respecta aceste interdictii impuse de Iele, oamenii sunt “luati din calus'.
“Calusul este un dans de origine tracica. Ca sa-l poata perpetua, cei care au trait pe aceste meleaguri l-au legat de o sarbatoare crestina... I-au dat alta conotatie indepartarea spiritelor rele. Din caracterul razboinic a devenit tamaduitor. Este si un dans al fertilitatii. Pentru ca Mutul (personaj important din ceata) poarta la brau sau in traista un falus sculptat din lemn semn clasic al fertilitatii atat a naturii cat si a oamenilor. Este un moment in timpul calusului cand el face sex cu pamantul. Toate femeile care nu aveau copii, veneau langa Mut si el punea falusul pe ele. Calusarii nu dormeau acasa in Saptamana Rusaliilor. Dormeau in tinda bisericii, fiind feriti de femeie. In duminica Rusaliilor se depune juramantul si la o saptamana se ingroapa usturoiul si steagul calusarilor, intr-un loc nestiut de nimeni. Este un juramant al sufletului. Calusarii au usturoi in gura cand depun juramantul', povesteste Iliuta.
Judetul Olt a avut o importanta contributie pentru ca UNESCO sa introduca calusarul in patrimoniul sau, in 2005. “Filmul de prezentare s-a realizat in judetul nostru comisia de salvgardarea traditiilor populare si a folclorului romanesc nu-si prea arata deloc silinta. In loc sa sustina ceea ce exista la ora actuala, nu face nimic. Cred ca dansul calusului are ceva in el si dumnezeiesc, si dracesc. Japonezii, chinezii, intreaga lume ne-a ovationat... In cinci minute, cat tine dansul, noi am cucerit lumea!'
Ruga si blestem
Dansul calusarilor vine din negura timpului, fiind de origine precrestina. Dansul a fost legat ca origine si de stravechiul cult al Soarelui. Exista documente istorice care atesta practicarea dansului si cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldatii lui Mihai Viteazu, caluserii ce se aflau sub conducerea capitanului Baba Novac, in cadrul sarbatorii date de Sigismund Bathory in 1599, la Piatra Caprei, langa Alba Iulia.
“Are caracter razboinic. Calusarii au ceata, au steag, au vataf, ajutor de vataf, depun juramant... Este o organizare militara. La origini, sigur aveau sabii. Era dansul dinaintea luptei' – spune Iliuta.
Ion Lancranjan scria in cartea “Suferinta urmasilor': “Jocul acesta nu e numai joc, e ruga si blestem, e un semn pe care il dam Soarelui ca suntem aicea, pe pamanturile noastre'.
Acest dans si-a pierdut in timp semnificatia magica, devenind un dans care se caracterizeaza prin forta, agilitate, ritm. Caluserii au rupt multe scene. Inclusiv pe cea pe care au dansat in acest an la festival. “Este un efort fizic extraordinar. Nu stiu de unde ai forta asta! De la Dumnezeu... Prima scena de care am auzit, cand eram mic copil, ca a fost rupta de calusari era pe vremea lui Ilie a lu’ Guvernu. Nu erau scene din astea, ci erau din lemn... Am mai rupt o scena la Chisinau. Stateau fortele de ordine sa tina de scena, sa nu cada'.
In 1935, calusarii de la Padureti au facut furori la Regina Angliei. “Atunci s-a desfasurat un festival de folclor, iar calusarii nu au vrut sa danseze, fiindca nu aveau usturoi! Au cautat si nu s-au lasat pana n-au gasit usturoi. Cand i-au vazut englezii cum joaca, i-au denumit “Tigrii Carpatilor'. Calusarii de la Paduret il aveau ca vataf pe renumitul Ilie Martin... In Anglia este un dans care seamana foarte mult cu calusul nostru – Morris Dance – mai spune Iliuta. Il danseaza tot numai barbatii, cu bate, tot sub forma de ceata sunt organizati. Calusul are un areal mare. ãi in Tara Bascilor mai este un dans asemanator'. Era o mandrie pentru femeie ca sotul sau copilul sa fie in ceata de calusari. Nu toti aveau chemare. “La hora satului toti dansau, dar la calusari erau doar barbatii potenti – mai spune Iliuta. Nu se striga la poarta daca se primeste calusul. Cine doreste lasa poarta deschisa. In Comuna Izvoarele, primul calus se face pentru morti. Tot satul este de Rusalii la cimitir, pentru a imparti.'
Un dans asemanator se joaca si in sud-vestul Egiptului, de catre locuitorii din oaza Kharga. Exista mici deosebiri de coregrafie si de costum; costumele dansatorilor egipteni nu sunt la fel viu colorate.
Premianti la Concursul National al Copiilor “Calusul romanesc' editia a XIV-a
La sectiunea “Cete de calusari' marii castigatori au fost Ansamblul Folcloric “Mugurasii Gorjului' din Targu-Jiu si Formatia de calusari “Mugurasul' din Lesile, judetul Dolj.
La sectiunea “Formatii de calusari' au primit medalia de aur: Formatia de calusari “Plai de Dor' din ãerbanesti si Ansamblul Folcloric “Calusul' din Scornicesti. La sectiunea “Ansambluri de calusari' podiumul intai a fost ocupat de “Plaiurile Oltetului' din Dobrun – Osica de Jos si de “Randunica' din Valcele. La “Formatii de Caiuti' au fost alesi ca fiind cei mai buni “Plaiurile Dornelor' din Vatra Dornei si “Balada' din Botosani. La sectiunea “Formatii de Caluseri' premiul cel dintai a fost adjudecat de “Zarandul' din Arad si “Mladite Romanesti' Intorsura Buzaului.
