x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cum migrează voturile la alegerile prezidențiale din 4 mai: Românii votează partidul, dar nu și candidatul pentru Cotroceni

Cum migrează voturile la alegerile prezidențiale din 4 mai: Românii votează partidul, dar nu și candidatul pentru Cotroceni

de Ion Alexandru    |    29 Ian 2025   •   07:00
Cum migrează voturile la alegerile prezidențiale din 4 mai: Românii votează partidul, dar nu și candidatul pentru Cotroceni
Sursa foto: Hepta/Alegeri România

Două scenarii au fost măsurate de către CURS, în luna ianuarie a acestui an, în perspectiva alegerilor prezidențiale din data de 4 mai 2025.

În ambele scenarii, un candidat „suveranist”, fie că este vorba despre Călin Georgescu, fie că este vorba despre George Simion, s-ar situa pe primul loc, urmat de Nicușor Dan și de candidatul unic al Coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu. Elena Lasconi se află pe locul al patrulea. Dacă Georgescu candidează, Lasconi ia cu 6 procente sub scorul USR. Dacă în locul lui Georgescu va candida George Simion, Lasconi ar lua scorul măsurat al USR, de 13%. Acest sondaj arată că, prin diferența de scoruri între candidați și partide, procente serioase de voturi ar migra de la PNL, PSD și UDMR către Nicușor Dan și, într-o mai mică măsură, de la PSD către George Simion. În schimb, cu Georgescu în cursă, procentul voturilor care ar migra de la PSD ar fi ceva mai mare, iar pentru candidatul suveranist ar ieși la urne alegătorii POT.

Un sondaj CURS, dat publicității la începutul acestei săptămâni, măsoară intenția de vot a românilor în perspectiva turului unu la alegerile prezidențiale din data de 4 mai 2025, în două scenarii diferite: cu Călin Georgescu în cursă sau fără Călin Georgescu în competiție. De asemenea, același sondaj măsoară intenția de vot a cetățenilor cu privire la o prezumtivă organizare, duminica viitoare, a unor alegeri parlamentare. Iar diferențele răspunsurilor primite sunt cu adevărat spectaculoase.

În primul scenariu măsurat pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu, candidat independent, ar fi votat de un procent de 37% dintre cei care au răspuns la chestionar. Pe locul al doilea s-ar clasa independentul Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, cu o intenție de vot de 21 la sută, candidatul Coaliției PSD – PNL – UDMR s-ar clasa abia pe locul al treilea, cu 18%. Elena Lasconi, candidata USR, care, în primul tur al alegerilor anulate, din 24 noiembrie 2024, a acces în turul al doilea, cu peste 19 procente, ar mai primi, în acest scenariu măsurat, doar 7% din voturi. Sondajul a măsurat și intenția de vot pentru Diana Șoșoacă, aceasta fiind de 4 procente. De asemenea, 13% dintre respondenți au menționat că preferă alți candidați.

Diferență uriașă în minus pentru candidatul unic față de scorurile partidelor care îl susțin

Interesant este că, odată cu intenția de vot pentru alegerile prezidențiale, a fost măsurată și intenția de vot în eventualitatea organizării unor alegeri parlamentare. PSD a ieșit pe primul loc, cu 24%, urmat de AUR, cu 22%, și de PNL, cu 15 procente. USR se află pe locul al patrulea, cu 13%, urmat de POT, cu 10%, de UDMR și de SOS România, cu câte 5%, în timp ce 6 procente dintre respondenți au indicat alte partide politice.

Se poate observa, astfel, că, împreună, PSD, PNL și UDMR au un scor de 43%,  iar AUR, SOS România și POT au, împreună, 37%. USR obține 13%. AUR, POT și SOS România au, împreună, exact cât scorul la care este cotat Călin Georgescu (37%), însă, din acest procent, ar trebui scăzute cele 4 procente ale Dianei Șoșoacă. Ceea ce înseamnă că de la alegătorii acestor formațiuni politice, Călin Georgescu atrage doar 32 de procente. Având în vedere că scorul prezidențiabilei Diana Șoșoacă este mai mic cu un procent decât scorul SOS România, se poate presupune că 1% din acești alegători l-ar putea vota tot pe Călin Georgescu. Chiar și așa, tot mai sunt necesare 4 procente pentru a se ajunge la scorul de 37%. 

Se poate constata, de asemenea, o diferență în minus de 25% pentru candidatul Crin Antonescu față de scorul PSD, PNL și UDMR, dar și o diferență în plus de 15% între scorurile cumulate ale lui Nicușor Dan și Elena Lasconi față de scorul USR. Adică exact cu cât este cotat PNL în sondajul CURS. Iar, dacă am scădea din scorul PSD 4%, cât mai este necesar pentru a se ajunge la scorul lui Călin Georgescu, se poate creiona o idee de unde poate primi candidatul suveranist aceste procente, pentru a ajunge la 37%.

Misterul voturilor pentru Nicușor Dan

În scenariul al doilea măsurat, nu mai apar nici Călin Georgescu, nici Diana Șoșoacă. Apare, în schimb, liderul AUR, George Simion, care s-ar clasa, în acest caz, pe primul loc, cu o intenție de vot de 25%, cu două procente mai mult decât scorul măsurat al AUR, tot în sondajul CURS. Pe locul al doilea s-ar clasa Nicușor Dan, cu 24% (cu 3 procente mai mult decât în scenariul cu Georgescu în cursă). Crin Antonescu s-ar afla tot pe locul al treilea, cu un scor de 23% (mai mare cu 5% decât în primul scenariu, dar cu 20% mai mic decât scorul cumulate al celor trei partide care îi susțin cadidatura).

Elena Lasconi ar avea, în acest scenariu, 13 procente (cu 6% mai mult decât în primul scenariu și egal cu scorul pe care l-ar obține USR). Interesant este că, în acest al doilea scenariu, 15% dintre respondenți au indicat un alt candidat.

Se poate observa că George Simion ar obține cu 16% mai puțin decât Călin Georgescu și Diana Șoșoacă împreună, conform primului scenariu. 

Ei bine de unde apar aceste voturi în plus la acești candidați? Dacă Elena Lasconi are 13%, în acest scenariu, scor egal cu cel al USR, este neclar de unde poate aduna Nicușor Dan 24 de procente. Ar însemna ca 11 din cele 15 procente ale PNL să opteze pentru Nicușor Dan, și nu pentru Crin Antonescu. De asemenea, ar mai însemna ca alte 9 procente dintre votanții PSD și UDMR să voteze cu Crin Antonescu, precum și 4 din cele 5% ale SOS România să pună ștampila tot pe primarul general al Capitalei. Mai mult, George Simion ar mai trebui să adune două procente, pentru a ajunge la cele 24%, față de cele 22% ale AUR, de la votanții SOS România și POT.

Sondajele de anul trecut nu au nimerit, nici măcar din greșeală, rezultatele oficiale

După experiența din 24 noiembrie 2024, este foarte greu de prevăzut care poate fi marja de eroare a sondajelor de opinie clasice. În luna noiembrie a anului trecut, CURS măsura PSD la un scor de 32 %, iar la alegerile parlamentare din 1 decembrie, social-democrații au obținut 22,3%, PNL era votat pe locul al doilea, cu 20%, iar la alegeri a luat 14,28%. AUR, care se afla în sondajul CURS pe locul al treilea, cu 15%, a obținut 18,3% și s-a clasat pe locul al doilea. Cel mai apropiat rezultat a fost cel preconizat pentru USR, de 12%, în condițiile în care acest partid a luat în alegeri 12,26%. SOS România era măsurat, în noiembrie, la 6% și a luat, în decembrie 7,76%. UDMR fusese măsurat la 5% și a luat 6,38%, iar POT era dat la sub un procent și a obținut 6,39%.

În ceea ce privește măsurătorile CURS pentru primul tur al alegerilor prezidențiale anulate, în noiembrie, lucrurile au stat la fel. Marcel Ciolacu, liderul PSD, care era cotat pentru primul loc, cu 28%, a luat 19,14% și s-a clasat pe locul al treilea. George Simion, liderul AUR, fusese măsurat la 17% și pe locul al doilea, dar a obținut doar 13,86% și s-a clasat abia pe locul al patrulea. 

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, era dat tot cu 17% și tot pe locul al doilea, dar a obținut 8,78% și s-a poziționat pe locul al cincilea. Mircea Geoană era cotat la 9 procente, dar a luat 6,31%. Călin Georgescu, care s-a clasat pe primul loc, cu 22,94%, era dat, în acel sondaj, în marja de eroare, cu un scor de sub 1%.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹