Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În doar șase luni, partidele autodeclarate ca fiind suveraniste au atras cu 1.284.179 de voturi în plus față de ce obțineau în urmă cu șase luni. Partidele de orientare progresistă au, în decembrie 2024, la rândul lor, un avantaj de 798.492 voturi, față de rezultatele obținute în vara acestui an. Și UDMR cunoaște o ușoară evoluție, în aceeași jumătate de an, de 13.550 de voturi. Singurele două partide care au înregistrat pierderi semnificative sunt chiar cele mai mari formațiuni din România, PSD și PNL. Față de 9 iunie 2024, liberalii și social-democrații au înregistrat cu 766.631 de voturi mai puține. În ceea ce-i privește pe PNL-iști, aceștia au ieșit cel mai rău din aceste alegeri, cu cel mai mic scor obținut vreodată de un candidat propriu în primul tur al alegerilor prezidențiale și cu ce mai mic procent la alegerile parlamentare de la scrutinul legislativ din anul 2000.
Realitatea electorală a acestor zile, cu puțin timp înainte ca românii să-și aleagă președintele pentru următorii cinci ani, demonstrează o migrare, înainte și înapoi, a voturilor mai mult decât spectaculoasă. Este vorba despre migrarea electoratului, de la un partid la altul, de la o zonă doctrinară sau alta, într-un interval de nici șase luni.
România a avut, anul acesta, incluzând aici și turul al doilea al alegerilor prezidențiale de duminica aceasta, șase rânduri de alegeri consecutive. La 9 iunie 2024 s-au consumat două astfel de scrutinuri, cel pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, precum și alegerile locale. În cadrul acestora din urmă, au fost organizate patru subscrutinuri pentru alegerea primarului (inclusiv a primarilor de sectoare din București, pentru alegerea consiliilor județene (inclusiv a Consiliului General al Municipiului București), pentru alegerea predinților de consilii județene (inclusiv pentru alegerea primarului general al Capitalei) și pentru alegerea componenței consiliilor locale (inclusiv a consiliilor locale de sector din Capitală). În iulie, au fost organizate alegeri locale parțiale, iar, după o vacanță de vară agitată, s-a intrat din nou în campania electorală.
Astfel, în 24 noiembrie 2024, a fost organizat primul tur al alegerilor prezidențiale și, odată cu acesta, în Capitală, un referendum local la inițiativa lui Nicușor Dan. O săptămână mai târziu, pe data de 1 decembrie 2024, au avut loc alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, iar la data de 8 decembrie are loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Prăbușirea, apogeul în primul tur al prezidențialelor
Ei bine, niciun scrutin nu seamănă cu altul, atunci când vorbim despre preferințele aceluiași electorat, deși între primul și ultimul organizat au trecut mai puțin de șase luni. Iar cifrele oficiale, provenite din rezultatele alegerilor, așa cum au fost ele centralizate și validate de Biroul Electoral Central și de Curtea Constituțională, sunt absolut de neînțeles.
Cele mai importante două partide din România, aflate la guvernare, au suferit cele mai puternice mișcări ale electoratului. La alegerile europarlamentare, PSD și PNL au candidat împreună, pe o listă comună, obținând 4.304.937 de voturi, în data de 9 iunie 2024.
Citește pe Antena3.ro
În mod inexplicabil, în primul tur al alegerilor prezidențiale, din data de 24 noiembrie 2024, cele două partide, care au candidat separat, cu câte un reprezentant propriu în persoana liderilor acestor formațiuni aflate la guvernare, au obținut doar 2.581.712 voturi cumulate. Adică cu 1.723.255 de voturi mai puține decât la alegerile europarlamentare din urmă cu șase luni. La o săptămână distanță, în 1 decembrie 2024, PSD și PNL au obținut, cumulat, 3.538.3906 voturi, adică cu 956.594 de voturi mai multe decât în primul tur al alegerilor prezidențiale. Comparând voturile din 9 iunie cu cele din 1 decembrie obținute de PSD și PNL, se constată înregistrarea unei pierderi totale de 766.631 de voturi de care a beneficiat Coaliția PSD-PNL în vara acestui an, dar care au dispărut în toamnă.
Partidele suveraniste au luat Parlamentul cu asalt și vânează Palatul Cotroceni
O evoluție similară, dar în sens invers au cunoscut-o partidele din zona suveranistă. La alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, AUR, Partidul Național Conservator și Partidul Republican au candidat în alianță, sub denumirea Alianța AUR. Iar, la europarlamentare, această alianță a obținut 1.321.272 de voturi.
Nici șase luni mai târziu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, candidații AUR, George Simion, și PNCR, Cristian Terheș, au obținut, împreună, 1.377.107 voturi, adică cu 55.835 de voturi mai multe decât în 9 iunie. O săptămână mai târziu, însă, scorurile cumulate ale AUR, PNCR și PR au ajuns la 1.745.306, cu 368.199 de voturi mai multe decât în 24 noiembrie și cu 424.034 de voturi mai multe decât în data de 9 iunie 2024.
În mod similar, situația se repetă în cazul voturilor obținute de SOS România, partid condus de Diana Ivanovici Șoșoacă. Acest partid a obținut la alegerile europarlamentare din data de 9 iunie 2024 455.591 de voturi. Diana Șoșoacă nu a putut candida la alegerile prezidențiale, fiind eliminată din cursă printr-o hotărâre a Curții Constituționale, astfel încât SOS România nu este cuantificat cu voturi obținute la acest scrutin. În schimb, SOS România a candidat la alegerile parlamentare din 1 decembrie, obținând 718.409 voturi, cu 268.818 voturi mai multe decât la alegerile europarlamentare din urnă cu nici șase luni.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Pe lângă AUR și SOS România, în Parlamentul României a mai acces, ca urmare a alegerilor de duminica trecută, încă o formațiune autointitulată suveranistă și care și-a anunțat sprijinul pentru candidatul la prezidențiale Călin Georgescu. Este vorba despre Partidul Oamenilor Tineri (POT), care a luat, în data de 1 decembrie 2024, 6591.926 de voturi.
USR și UDMR, pe plus
În zona celorlalte partide mainstream, proeuropene și prooccidentale, evoluțiile sunt la fel de vii. UDMR, spre exemplu, a obținut, la alegerile europarlamentare din data de 9 iunie 2024, 577.233 de voturi. Însă, la primul tur al alegerilor prezidențiale, candidatul UDMR. Kelemen Hunor, a obținut doar 416.353 voturi, cu 160.880 de voturi mai puține decât în vară. Culmea, o săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, UDMR a primit 590.783 de voturi, cu 174.430 de voturi mai multe decât în primul tur al prezidențialelor. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor a crescut, între 9 iunie 2024 și 1 decembrie 2024, cu 13.550 de voturi.
În ceea ce privește zona progresistă, este evidentă o evoluție asemănătoare. La alegerile europarlamentare din data de 9 iunie 2024, USR a candidat în alianță cu PMP și cu Forța Dreptei și a obținut 761.307 voturi. Interesant este că, în data de 24 noiembrie 2024, în primul tur al alegerilor prezidențiale, USR și Forța Dreptei au obținut împreună 1.792.589 voturi, cu 1.031.282 mai multe decât în vară. Pentru ca, la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie, scorurile cumulate ale USR și Forța Dreptei să fie de 1.308.534 voturi, cu 486.055 de voturi mai puține decât în primul tur. Între 9 iunie și 1 decembrie 2024, USR și Forța Dreptei ai cunoscut o creștere de 547.227 de voturi.
Bilant îngrijorător pentru politica mainstream
În zona extraparlamentară, există alte trei partide cu viziuni doctrinare care se înscriu pe aceeași linie cu USR. Unul dintre acestea este REPER, partid înființat de Dacian Cioloș. Formațiunea a obținut, la alegerile europarlamentare din 9 iunie 324.827 de voturi. A pierdut, însă, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 198.419 voturi, obținând doar 126.408 voturi.
Partidul SENS a luat, duminică, 1 decembrie 2024, 263.173 voturi, iar partidul DREPT a obținut, tot duminică, 1 decembrie 2024, 114.500 de voturi.
Bilanțul acestor permutări, mutări, plecări și reveniri de electorat arată, în acest moment, că zona suveranistă a câștigat, în 1 decembrie 2024, față de 9 iunie 2024, 1.294.179 de voturi. Zona progresistă a trecut în dreptul ei, față de 9 iunie 2024, alte 798.492 de voturi în plus. Și cei de la UDMR au reușit, în aceeași perioadă, să adune în plus încă 13.550 de voturi.
Pierderea este înregistrată exclusive la PSD și PNL, cele două mari partide având, în acest moment, cu 766.631 de voturi în minus față de data de 9 iunie 2024.
Liberalii, cei mai „șifonați”, cu „victime” multiple
Cei mai loviți în urma acestor alegeri sunt cei de la Partidul Național Liberal. Spre deosebire de PSD, care a obținut, la parlamentare, primul loc, PNL a luat abia a treia poziție. Însă, candidatul liberal la alegerile prezidențiale, în primul tur, abia locul al cincilea, constând în 811.952 voturi, ceea ce înseamnă un procent de 8,78%.
Este, practic, cel mai slab scor scos vreodată de un candidat liberal la alegerile prezidențiale. În 1990, candidatul PNL Radu Câmpeanu primea 1.529.188 de voturi. În anul 2000, candidatul PNL Theodor Stolojan obținea 1.321.420 de voturi. În anul 2009, candidatul PNL Crin Antonescu obținea 1.945.831 de voturi.
Până la acel moment, niciunul dintre acești candidați nu au intrat în finală. Acest trend s-a schimbat începând cu 2014, când, în primul tur de scrutin, candidatul PNL Klaus Iohannis a obținut 2.881.406 voturi, câștigând turul al doilea cu 6.228.769 voturi. Lucrurile s-au repetat în anu 2019, când același candidat Klaus Iohannis primea în primul tur 3.485.202 voturi, câștigând, ulterior, al doilea tur cu 6.509.135 de voturi.
Mandate salvate la limită. Nume cu greutate rămase fără post
Scorul slab al candidatului Nicolae Ciucă la prezidențiale a fost dublat de rezultatele de la alegerile parlamentare. Pe 1 decembrie 2024, Partidul Național Liberal a obținut 1.322.468 voturi, adică un procent de 14,28%.
În 2020, PNL lua 1.511.277 voturi (25,58%). În 2016, formațiunea liberală obținea 20,42%, în 2008 18,74%, iar în anul 2000 9,28%.
Aceste rezultate din 1 decembrie 2024 au făcut ca, din cei 41 de senatori și cei 93 de deputați cu care a intrat, în 2020, în Parlamentul României, după alegerile de duminica trecută, liberalii mai dețin 22 de senatori și 50 de deputați.
Unii dintre aleși au intrat în noul Parlament cu emoții și chiar la limită. Alții, cu nume sonore, au rămas pe dinafară. Alina Gorghiu a obținut cu greu un loc de deputat la Argeș. Ilie Bolojan, noul lider PNL, s-a blindat cu un post de senator la Bihor. Au mai reușit să se aleagă, la Senat, Vasile Blaga (Timiș), Gheorghe Flutur (Suceava), Nicolae Ciucă (Dolj), Daniel Fenechiu (Bacău), Sorin Câmpeanu și Monica Anisie (București).
La Camera Deputaților și-au salvat mandatele liberalii Florin Roman (Alba), Robert Sighiartău (Bistrița-Năsăud), Marcel Vela (Caraș-Severin), Ion Iordache (Gorj), Adrian Cozma (Satu Mare), Sebastian Burduja, Ionuț Stroe și Răzvan Prișcă (București).
Liberalii au, însă, și perderi nominale importante. Cristina Trăilă, care a candidat pentru Camera Deputaților la Vaslui, nu a obținut mandatul. Fostul președinte al PNL, Florin Cîțu, a candidat pentru Senat la Galați și a pierdut. La fel s-a întâmplat și cu Daniel Constantin, care nu a obținut mandatul de deputat de Teleorman.
