Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-un cântec plin de haz, Gică Petrescu îşi “ameninţa” ascultătorii: “Uite-aşa aş vrea să mor/ Într-o crâşmă din Obor/ Să-mi scriu, când o fi momentul,/ Cu vin roşu testamentul...”. N-a fost să fie ca în cântec...
Într-un cântec plin de haz, Gică Petrescu îşi “ameninţa” ascultătorii: “Uite-aşa aş vrea să mor/ Într-o crâşmă din Obor/ Să-mi scriu, când o fi momentul,/ Cu vin roşu testamentul...”. N-a fost să fie ca în cântec...
Necruţătoarea Doamnă în negru nu i-a dat întâlnire maestrului muzicii de petrecere într-o crâşmă din Obor, iar nea Gică nu şi-a scris testamentul cu vin roşu. De fapt, nu şi l-a scris în nici un fel. Ultimele dorinţe le-a împărtăşit puţinilor prieteni şi vecini care-i călcau pragul doar prin viu grai.
JUDECATĂ. La scurt timp după moartea soţiei sale, Cezarina, sfâşiat de dorul ei, artistul s-a dedicat în totalitate muzicii. A început să spună în stânga şi în dreapta că ar vrea ca în casa lui, când el n-o mai fi în viaţă, să se facă o şcoală de muzică. Realizatorul tv Florentina Satmari, o apropiată a artistului, ne-a împărtăşit chiar o “legendă” legată de acel moment. Conform acesteia, după dispariţia Cezarinei, Petrescu ar fi făcut pierdut testamentul soţiei. În consecinţă, singura persoană care ar fi putut pretinde calitate succesorală, Diana Mihaela Eşanu (nepoata Cezarinei Moldoveanu-Petrescu), şi-a pierdut calitatea de moştenitor. Gică Petrescu a rămas unic moştenitor al soţiei sale. Nu-şi dorea nici să trăiască, dar nici să moară. A considerat că nici un om nu se poate ridica la nivelul necesar pentru a beneficia de moştenirea fizică şi spirituală pe care o lăsa familia Petrescu.
Citește pe Antena3.ro
SOLUŢIA. O dată cu trecerea anilor, trubadurul a fost din ce în ce mai convins că nu trebuie să-şi lase bunurile unei persoane. Doar statul ar fi putut să facă în aşa fel încât toţi românii să fie moştenitorii lui Gică Petrescu. O casă memorială, da! Aceasta era singura soluţie pe care o întrezărea maestrul. Astfel puteau deveni nemuritori şi el, şi draga-i Cezarina. În ultimul an de viaţă, după ce pompierii au intrat de două ori în apartamentul său, alertaţi că artistul nu dă nici un semn, maestrul le-a împărtăşit vecinilor ultima dorinţă: locuinţa sa să devină “muzeu”. Soţii Ştefănescu şi Zoia Luca sunt convinşi că vecinul Gică Petrescu nu le-a spus doar vorbe în vânt şi că lipsa lui de interes în a face vreun act testamentar a fost alimentată de gândul că apartamentul trebuie să devină un loc de pelerinaj pentru admiratorii săi.
“De ce nu faci acte cu cineva, nea Gică?”, l-a întrebat de numeroase ori Zoia Luca, vecină şi fost administrator al imobilului, totodată una dintre puţinele persoane care-i călcau pragul maestrului. “Toţi vor să mă fure, să mă păcălească, Zoie. De ce să fac?”, îi replica Petrescu.
UNIVERS FRAGIL. La ultima micuţă chermeză pe care a dat-o în apartamentul nr. 11 din Bulevardul Regina Elisabeta, de Sfântul Gheorghe, în 2006, nea Gică i-a implorat pe puţinii săi invitaţi “Să nu mă lăsaţi să mor!”. Cu siguranţă nu se referea la dispariţia fizică, ci la cea spirituală. Câtă vreme cântecele lui se vor face auzite, Gică Petrescu va trăi. Un strop de viaţă amintirii lui poate aduce în plus o casă memorială, cu aerul ei autentic şi unic. Fotografiile, partiturile, scrisorile, înregistrările, costumele de scenă, microfonul, radioul cel vechi, la al cărui difuzor îşi apleca maestrul urechea la ceas târziu din noapte... Doar câteva dovezi de viaţă care s-ar fi pierdut, poate, dacă în locuinţa aceasta, odată intrată în fondul locativ al primăriei de sector, s-ar fi mutat un oarecare, surd şi orb în faţa unor asemenea valori. Să ne înţelegem: ce a rămas în urma lui Gică Petrescu şi a Cezarinei Moldoveanu nu sunt câţiva pereţi, fie ei parte ai unui imobil situat în buricul Capitalei! Moştenirea pe care au lăsat-o este mult mai valoroasă şi mai fragilă totodată: Universul adăpostit între aceşti pereţi. Într-un fel, maestrul şi-a lăsat Universul cam la voia întâmplării. Dar nu doar întâmplarea face ca dorinţa să-i fie împlinită şi Universul Gică Petrescu să fie al nimănui... şi al tuturor!
