Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CLĂDIREA CU 29 DE ETAJE A LUI POPOVICIU, "INSPIRATĂ" DIN BRĂNCUŞI
Aprobată pe furiş de consilierii generali, cea mai înaltă clădire din Capitală şi din ţară sfidează până şi legea bunului-simţ. Nu mai vorbim de cea a Sportului şi a Mediului. Visată de investitor, culmea ironiei, ca o "operă de artă à la Brâncuşi, fiind terminată cu nişte mâini îndreptate spre cer", construcţia n-a fost supusă dezbaterii publice, aşa cum era normal. Clădirea-mamut ar schimba complet regimul de înălţime şi arhitectura zonei. Opriţi construirea acestui turn!
Aprobată pe furiş de consilierii generali, cea mai înaltă clădire din Capitală şi din ţară sfidează până şi legea bunului-simţ. Nu mai vorbim de cea a Sportului şi a Mediului. Visată de investitor, culmea ironiei, ca o "operă de artă à la Brâncuşi, fiind terminată cu nişte mâini îndreptate spre cer", construcţia n-a fost supusă dezbaterii publice, aşa cum era normal. Clădirea-mamut ar schimba complet regimul de înălţime şi arhitectura zonei. Opriţi construirea acestui turn!
Ţinută la secret până mai ieri, imaginea celei mai înalte clădiri din Bucureşti dă peste cap toată arhitectura din zona Bulevardului Kiseleff. Aprobată pe furiş de consilierii generali, construcţia sfidează până şi legea bunului-simţ. Visat de investitori, culmea ironiei, drept o "operă de artă à la Brâncuşi, fiind terminată cu nişte mâini îndreptate spre cer", gigantul n-a fost supus dezbaterii publice, aşa cum era normal. Clădirea schimbă complet regimul de înălţime al zonei.
Discuţiile despre construcţia celei mai înalte clădiri din Bucureşti au apărut în 2005, când investitorii în frunte cu Puiu Popoviciu au început să bată drumurile pe la Primăria Capitalei pentru a-şi prezenta măreţul proiect. Firma Kiseleff Business Plaza intrase încă din 2000 în posesia terenului din Ştrandul Tineretului, aşa că nu a mai rămas decât obţinerea avizelor necesare pentru ridicarea clădirii-mamut. În prima fază, întrevederile s-au rezumat doar la simple consultări. Arhitectul-şef al Capitalei, Adrian Bold, de a cărui semnătură depindea începerea construcţiei, nu a fost convins de proiect. "Băieţii deştepţi" nu s-au împiedicat de un răspuns negativ, au acţionat mai departe. Au reuşit cu ajutorul consilierilor generali de la vremea respectivă să elaboreze o hotărâre de consiliu care a redus atribuţiile arhitectului-şef. Astfel, pentru a aproba un PUZ, gen Kiseleff Plaza, nu mai era nevoie de semnătura lui Bold. Zis şi făcut.
La 29.09.2005 proiectul blocului turn amplasat pe terenul bazei sportive Tineretului trecea fără nici o problemă prin Consiliul General al Capitalei, chiar şi fără avizul arhitectului-şef.
Anii au trecut, proiectul a prins contur, investitorii şi-au pus imaginaţia la încercare şi l-au desenat în detaliu. Ca să impresioneze, s-au folosit chiar şi de celebrul Brâncuşi, mergând până acolo încât au îndrăznit să apropie un simbol al marelui sculptor de imaginea unei construcţii ilegale. Pe ultimul etaj al clădirii se pot vedea patru schelete de metal cu pretenţii de mâini îmbrăţişate. Pare revoltător, mai ales că vorbim de un proiect care a trecut ilegal printr-un consiliu, n-a avut aprobarea specialiştilor, a încălcat Legea Sportului şi Legea Spaţiului Verde şi care a fost aprobat în prima fază fără ca bucureştenii să fie consultaţi. Şi este vorba despre cea mai înaltă clădire din Capitală. Şi din ţară!
COMBINAŢII. Din septembrie 2005 şi până în decembrie 2007, Puiu Popoviciu, prin interpuşi, a început să ceară socoteală direcţiilor din Primăria Capitalei, implicate în proiect şi mai ales în măsură să-i valideze construcţia.
Simţindu-se îndreptăţit să-şi ducă până la capăt visul imobiliar, Popoviciu a cerut Direcţiei de Dezvoltare a Investiţiei să-i elibereze "o copie certificată a Hotărârii 213, din 29.09.2005, împreună cu documentaţia completă care a stat la baza aprobării PUZ-ului, incluzând planşa de reglementări a planului sus menţionat aflat la poziţia nr. 68 din anexa hotărârii". Asta în condiţiile în care documentele din spatele dosarului venit pe sub mână în şedinţa de consiliu au fost controversate şi lipsite de valabilitate. Unii consilieri generali nici nu au ştiut măcar ce au aprobat, dar să mai apere baza sportivă.
Ulterior, Jurnalul Naţional a descoperit că blocul avizat de aleşii locali avea 29 de etaje.
ŞMECHERIE. Pentru a-şi legaliza afacerea, corespondenţa dintre investitor şi administraţia locală nu a avut alt scop decât acela de a aduce proiectul, acoperit de data asta de acte, din ilegalitate în legalitatea de care aveau atâta nevoie.
"La data de 29.09.2005 acesta (n.red. PUZ) a fost validat şi în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dar până astăzi n-am primit o confirmare oficială. Din acest motiv, dezvoltarea imobiliară iniţiată de firma noastră se află în impas şi facem un apel către autoritatea dvs. pentru rezolvarea acestei situaţii", se arăta în adresa trimisă de Kiseleff Busines Plaza.
Chiar dacă au încercat să se joace cu legile în vigoare şi să sară peste unele acte normative, afaceriştii nu vor reuşi să-şi ducă planul până la capăt. Deşi au inventat o hotărâre de consiliu prin care au anulat atribuţiile arhitectului-şef, în final pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie vor avea nevoie şi de semnătura acestuia. Jurnalul Naţional va continua campania împotriva ridicării acestui bloc-turn ilegal.
Discuţiile despre construcţia celei mai înalte clădiri din Bucureşti au apărut în 2005, când investitorii în frunte cu Puiu Popoviciu au început să bată drumurile pe la Primăria Capitalei pentru a-şi prezenta măreţul proiect. Firma Kiseleff Business Plaza intrase încă din 2000 în posesia terenului din Ştrandul Tineretului, aşa că nu a mai rămas decât obţinerea avizelor necesare pentru ridicarea clădirii-mamut. În prima fază, întrevederile s-au rezumat doar la simple consultări. Arhitectul-şef al Capitalei, Adrian Bold, de a cărui semnătură depindea începerea construcţiei, nu a fost convins de proiect. "Băieţii deştepţi" nu s-au împiedicat de un răspuns negativ, au acţionat mai departe. Au reuşit cu ajutorul consilierilor generali de la vremea respectivă să elaboreze o hotărâre de consiliu care a redus atribuţiile arhitectului-şef. Astfel, pentru a aproba un PUZ, gen Kiseleff Plaza, nu mai era nevoie de semnătura lui Bold. Zis şi făcut.
La 29.09.2005 proiectul blocului turn amplasat pe terenul bazei sportive Tineretului trecea fără nici o problemă prin Consiliul General al Capitalei, chiar şi fără avizul arhitectului-şef.
Anii au trecut, proiectul a prins contur, investitorii şi-au pus imaginaţia la încercare şi l-au desenat în detaliu. Ca să impresioneze, s-au folosit chiar şi de celebrul Brâncuşi, mergând până acolo încât au îndrăznit să apropie un simbol al marelui sculptor de imaginea unei construcţii ilegale. Pe ultimul etaj al clădirii se pot vedea patru schelete de metal cu pretenţii de mâini îmbrăţişate. Pare revoltător, mai ales că vorbim de un proiect care a trecut ilegal printr-un consiliu, n-a avut aprobarea specialiştilor, a încălcat Legea Sportului şi Legea Spaţiului Verde şi care a fost aprobat în prima fază fără ca bucureştenii să fie consultaţi. Şi este vorba despre cea mai înaltă clădire din Capitală. Şi din ţară!
COMBINAŢII. Din septembrie 2005 şi până în decembrie 2007, Puiu Popoviciu, prin interpuşi, a început să ceară socoteală direcţiilor din Primăria Capitalei, implicate în proiect şi mai ales în măsură să-i valideze construcţia.
Simţindu-se îndreptăţit să-şi ducă până la capăt visul imobiliar, Popoviciu a cerut Direcţiei de Dezvoltare a Investiţiei să-i elibereze "o copie certificată a Hotărârii 213, din 29.09.2005, împreună cu documentaţia completă care a stat la baza aprobării PUZ-ului, incluzând planşa de reglementări a planului sus menţionat aflat la poziţia nr. 68 din anexa hotărârii". Asta în condiţiile în care documentele din spatele dosarului venit pe sub mână în şedinţa de consiliu au fost controversate şi lipsite de valabilitate. Unii consilieri generali nici nu au ştiut măcar ce au aprobat, dar să mai apere baza sportivă.
Ulterior, Jurnalul Naţional a descoperit că blocul avizat de aleşii locali avea 29 de etaje.
ŞMECHERIE. Pentru a-şi legaliza afacerea, corespondenţa dintre investitor şi administraţia locală nu a avut alt scop decât acela de a aduce proiectul, acoperit de data asta de acte, din ilegalitate în legalitatea de care aveau atâta nevoie.
"La data de 29.09.2005 acesta (n.red. PUZ) a fost validat şi în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dar până astăzi n-am primit o confirmare oficială. Din acest motiv, dezvoltarea imobiliară iniţiată de firma noastră se află în impas şi facem un apel către autoritatea dvs. pentru rezolvarea acestei situaţii", se arăta în adresa trimisă de Kiseleff Busines Plaza.
Chiar dacă au încercat să se joace cu legile în vigoare şi să sară peste unele acte normative, afaceriştii nu vor reuşi să-şi ducă planul până la capăt. Deşi au inventat o hotărâre de consiliu prin care au anulat atribuţiile arhitectului-şef, în final pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie vor avea nevoie şi de semnătura acestuia. Jurnalul Naţional va continua campania împotriva ridicării acestui bloc-turn ilegal.
O comisie din Senat anchetează cazul
În urma articolelor publicate de Jurnalul Naţional, o comisie din Senat va ancheta legalitatea proiectului de pe baza sportivă Tineretului. În umbra unui contract de închiriere ce îl transforma pe Puiu Popoviciu din chiriaş în proprietar, construcţia-mamut îşi pregătea intrarea triumfală. Într-un final am găsit atât PUZ-ul aprobat pe şest de consilierii locali, cu toate cele 29 de etaje, cât şi modalitatea folosită de investitori de a încălca atât Legea Sportului, cât şi Legea Mediului. Ştrandul Tineretului a fost încă de la început o ţintă imobiliară. Contractul "marca" Popoviciu, semnat cu ardoare şi de Bogdan Ghoerghe, fostul Director al Complexului "Lia Manoliu" şi-a făcut treaba până la capăt, punând pe tavă un teren de milioane de euro la frumoasă sumă de 1 euro pe metru pătrat.
