Ziariştii români, la fel de periculoşi ca şi teroriştii

Decizia luată de CSAT marţi de a include campaniile de presă "la comandă" cu scopul de a denigra instituţiile statului şi presiunile exercitate de trusturile de presă asupra deciziei politice pe lista ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a fost preluată şi comentată pe larg de presa internaţională. Materialul Associated Press, cu titlul "Presa e o ameninţare la fel de mare ca terorismul în România", a fost preluat şi dezbătut de mai multe ziare şi televiziuni americane şi canadiene.

"Ca şi alte ţări, România se confruntă cu terorismul, corupţia şi crima organizată ca potenţiale ameninţări ale securităţii naţionale. Dar Guvernul a decis că presa ar trebui adăugată pe această listă", nota AP miercuri, potrivit Mediafax. Agenţia americană mai comenta că relaţiile dintre Guvern şi presă au devenit din ce în ce mai tensionate în ultimii doi ani, de când România a intrat în recesiune, adăugând că ziarele şi televiziunile, dintre care unele sunt deţinute de jucători politici, sunt în general părtinitoare, susţinând sau opunându-se Guvernului. Comentariile agenţiilor americane sunt preluate de numeroase publicaţii şi televiziuni americane şi canadiene. Informaţia a ajuns şi pe pagina de internet a postului sârb de radio B92.

În presa din Germania, preşedintele Traian Băsescu, care a girat documentul adoptat de CSAT, este comparat cu Vladimir Putin şi este prezentat ca depăşindu-şi constant atribuţiile. "Preşedintele României nu ţine cont de regulile politice şi asta deşi, conform Constituţiei, are doar un rol reprezentativ. Mai mult, deţine întreaga putere, după modelul lui Vladimir Putin, şi pare să fi uitat că din cauza atitudinii sale a fost suspendat, în timpul primului mandat, de Parlament", se scrie în ediţia de ieri a cotidianului german Suedwest Presse, citat de site-ul ziare.com. "Preşedintele are o atitudine părintească faţă de Parlament, căruia îi sugerează ca să facă bine să aprobe reforma justiţiei, stabilind termene fixe pentru aleşi, în funcţie de calendarul propriu. Astfel de ştiri sunt ceva obişnuit în România", scrie cotidianul german. "Băsescu ar depăşi constant competenţele, ceea ce convine atât celor de la putere, cât şi adversarilor, care văd în Băsescu unicul rău din România", se mai arată în articolul din Suedwest Presse.

Între timp, şi în ţară reacţiile vehemente la adresa deciziei luate de CSAT şi sprijinită de Preşedinţie au continuat. În condiţiile în care singura reacţie a Preşedinţiei, iniţiatoare a Strategiei, a venit din partea purtătorului de cuvânt Valeriu Turcan, care a promis că, la întoarcerea în ţară, preşedintele Traian Băsescu va da exemple de campanii de presă care au pus în pericol securitatea României, PSD a cerut retragerea din Parlament a Strategiei Naţionale de Apărare. Cealaltă voce a opoziţiei, PNL, a anunţat că va face "toate demersurile" pe care le are la dispoziţie pentru a împiedica "suprimarea vocilor critice la adresa guvernării" şi a făcut un apel la societatea civilă să militeze împotriva intenţiilor antidemocratice ale "regimului Băsescu-Boc-Udrea". Tot un liberal, dar europarlamentar, Norica Nicolai, a atras atenţia în Parlamentul European asupra prevederilor din SNA referitoare la presă, considerate derapaje la adresa democraţiei. Nicolai a transmis tuturor membrilor Legislativului european un mesaj în acest sens, spunând că este nevoie de o reacţie urgentă la această tendinţă vizibilă, în ultimul timp, în mai multe dintre noile state membre.

În condiţiile în care documentul adoptat de CSAT a fost trimis Parlamentului spre aprobare, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, scrie pe blog că Parlamentul nu poate legifera o strategie care conţine "vendetele cetăţeanului Băsescu cu alţi cetăţeni ai României". "Nu este de acceptat ca un capitol întreg, care făcea referire la buna guvernare, din precedenta Strategie de apărare, să nu se mai regăsească în documentul de astăzi. Să înţelegem că nu mai este nevoie să discutăm despre buna guvernare, dar a devenit necesar să tratăm ziariştii ca ameninţare la siguranţa naţională?", se întreabă Geoană în postarea "Vulnerabilităţi închipuite şi vulnerabilităţi reale pentru România".

Singura voce din arcul puterii care s-a exprimat împotriva includerii presei pe lista ameninţărilor la securitatea statului i-a aparţinut lui Kelemen Hunor, ministrul udemerist al Culturii, care a declarat la RFI că nu consideră că era necesară introducerea în Strategia Naţională de Apărare a prevederii privind campaniile de presă. Surprinzătoare a fost ieri declaraţia ministrului Vasile Blaga, membru al CSAT care a aprobat Strategia. Întrebat dacă presa reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei, Blaga a direcţionat întrebarea către preşedintele Traian Băsescu. "Vă rog să întrebaţi la Preşedinţie", a replicat ministrul de Interne.

"Jurnaliştii în dezacord cu preşedintele pot fi reduşi la tăcere"
Analistul politic Bogdan Teodorescu este de părere că "ultima ieşire a preşedintelui şi a întregului său dispozitiv de comunicare trebuie citită în două registre: cel al textului şi cel al contextului. Textul: afirmaţiile sale care vizează limitarea dreptului de liberă expresie prin intermediul media nu sunt nici noi, nici neaşteptate. Traian Băsescu este de părere că singura presă legitimă este cea care îl laudă. Restul este nocivă şi trebuie să dispară. Strategia de siguranţă naţională ar putea fi calea prin care jurnaliştii aflaţi în dezacord cu Preşedintele să fie reduşi la tăcere.

Dacă un jurnalist devine ameninţare la securitatea naţională, ascultarea sa este nelimitată, violarea corespondenţei, de asemenea, îngrădirea libertăţilor civile justificată. Nu sunt sigur că Parlamentul în contextul actual ar vota o astfel de lege, dar în România «never say never». Contextul: un astfel de subiect este evident că mobilizează întreaga medie nealiniată şi contaminează decisiv agenda publică. Ceea ce s-a şi întâmplat... Ce a fost acoperită? Dezbaterea despre pensii şi despre decizia Curţii Constituţionale şi implicit, presiunea pe care talk-show-urile ar putea să o exercite asupra judecătorilor. Obsesia lui Traian Băsescu despre limitarea drepturilor media este veche, dar în momentul în care ea răsare din nou chiar în mijlocul unei crize sociale trebuie să te întrebi ce l-a apucat. Sunt convins că ne aflăm în mijlocul unei strategii de comunicare pe mai multe planuri, al cărei scop final este limitarea efectelor negative ale măsurilor de austeritate şi stoparea picajului de încredere a lui Traian Băsescu. Nu reuşesc să văd chiar toate şmecheriile acestei strategii, dar ştiu sigur că, de la un punct încolo, realitatea nu mai ţine deloc seama de imagine. Nu mi-e clar dacă nu cumva România a trecut acel prag".

ONG-uri media: Strategia Naţională de Apărare ameninţă democraţia
ONG-urile de media din România au condamnat concluziile din Strategia Naţională de Apărare, amintind că rolul presei într-o democraţie este acela de a informa, chiar dacă asta presupune critici. "Reamintim preşedintelui României şi CSAT că rolul presei într-o societate democratică este acela de a informa publicul în legătură cu chestiuni de interes public. Atunci când jurnaliştii informează publicul, există şi riscul ca instituţii ale statului să fie criticate. Riscul ca jurnaliştii să se înşele şi să «răspândească informaţii false» este un risc asumat în orice democraţie în virtutea respectării dreptului la libertatea cuvântului", se preciza miercuri într-un comunicat semnat de ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Patronală a Editorilor Locali, Convenţia Organizaţiilor de Media, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, Patronatul Presei din România Romedia şi Centrul de Resurse Juridice.

Semnatarii documentului subliniază că politicienii şi funcţionarii publici au posibilitatea să contracareze orice informaţii eronate transmise de presă şi critică faptul că documentul adoptat de CSAT nu conţine şi nici nu face trimitere la nici un fel de dovezi în legătură cu posibile "campanii de presă la comandă" sau cu presiuni exercitate de trusturile media pentru a obţine avantaje. "Acest document oficial, care conţine enunţuri superficiale şi acuzaţii împotriva presei în ansamblul ei, constituie o ameninţare severă la adresa libertăţii cuvântului, prin faptul că el poate fundamenta iniţiative legislative menite să desfiinţeze orice afirmaţie critică la adresa instituţiilor statului. De aceea, condamnăm afirmaţiile din Strategia CSAT şi facem un apel la Parlamentul României să aducă modificările necesare acestui document, eliminând referirile la vulnerabilitatea pe care o reprezintă critica de presă", se arată în comunicatul citat.

Demersuri pentru statul totalitar
"Nu doar voi, ci şi noi suntem consideraţi pericol public. Vom deveni noi toţi, poporul român, pericol public, iar în clipa asta se fac toate demersurile pentru ipoteza unui stat totalitar şi asta e grav. Acum ne-am dat seama cum am fost conduşi şi de cine. Sunt convins că o să existe presă în continuare, dar asta depinde foarte mult de fiecare. Vor mai fi şi oameni care vor ţine steagul sus. Mai există şi Parlamentul şi Uniunea Europeană şi CEDO, n-a reuşit el Voronin să pună trupa pe Moldova, cu toată structura lui", a declarat pentru Jurnalul Naţional Vasile Marica, preşedintele Sed Lex. "Păi, numai noi să fim inamicul public numărul unu? Să mai fie şi alţii lângă noi. Eu credeam că numai sindicatele sunt urmărite de Securitate. Dacă şi voi treceţi în tabăra asta, înseamnă că suntem mai mulţi urmăriţi şi împreună putem fi mai puternici. Asta e o glumă, pentru că nu cred că ne putem aştepta la o atitudine atât de dură cum se tot discută în ultima vreme. Unii lideri interpretează acţiunile presei şi sindicatelor drept necorespunzătoare, dar nu cred că lucrurile stau chiar atât de grav.

Nu pot să susţin, ca profesor, că în România anului 2010 nu poate fi libertate de exprimare. Acest drept ni l-am câştigat pentru totdeauna şi nu mă gândesc că va fi vreo
persoană urmărită în adevăratul sens al cuvântului, că ne va fi frică să spunem un banc despre şefii noştri, aşa cum era pe vremuri", a declarat pentru Jurnalul Naţional Anton Hadăr, liderul Federaţiei "Alma Mater". (Diana Scarlat)