Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hocheiul pe gheață este, fără îndoială, disciplina sportivă cea mai rapidă din lume. Mai mult decât atât, el poate fi considerat regele sporturilor de iarnă, fiind, la nivel olimpic hibernal, singurul sport de contact și în care se marchează goluri. În România, de aproape 40 de ani, acest sport se luptă să supraveţuiască. Nu există susţinere financiară şi nici logistică. Doar multe promisiuni din partea guvernanţilor şi câţiva sportivi plini de entuziasm.
În România, hocheiul pe gheaţă a apărut în iarna anului 1925, pe lacul Cişmigiu, singurul patinoar al bucureştenilor în vremurile acelea. Erau câţiva patinatori având în mâini crose, pe care le foloseau pentru conducerea unei mingi plate de cauciuc, ce aluneca repede pe gheaţă. Nu dorinţa de a juca hochei, ci goana după originalitate i-a determinat pe aceşti tineri, aparţinând burgheziei, să-şi cumpere din import câteva crose, patine şi 2-3 pucuri.
În iarna anului următor s-a format şi o echipă de hochei pe gheaţă, sub denumirea de Hochei Club Bucureşti. În acelaşi sezon, această formaţie provoacă la un meci ,,adevărat” o echipă improvizată din Braşov.
În anul 1931 se părea că, prin construirea patinoarului artificial ,,Oteteleşanu” (lângă clădirea Telefoanelor), echipele noastre de hochei pe gheaţă vor reuşi, în sfârşit, să se pregătească mai bine, să scoată din anonimat hocheiul românesc, situat, pe plan european, la periferia clasamentului.
Patinoarul artificial ,,Oteteleşanu” şi-a trăit însă ultimele zile în 1940, când, în preajma războiului, el a fost demontat, instalaţia frigorifică luând o altă destinaţie, care asigura beneficii mai mari proprietarilor respectivi.
După 23 august 1944...” perspective luminoase”
Pe 26 iunie 1949, Biroul Politic al C.C. al P.M.R., a luat hotărârea de a începe o nouă mişcare sportivă , competiţiile cu caracter de masă şi campionatele republicane, susţinute în centrele cu climă favorabilă practicării acestui sport au contribuit la popularizarea hocheiului pe gheaţă. Întâlnirile disputate pe patinoarele din Miercurea Ciuc, Braşov, Târgu Mureş, Cluj, au atras mii de spectatori.
Construirea patinoarului artificial de la Complexul sportiv ,,23 August” din Bucureşti, a dat jucătorilor de hochei pe gheaţă, posibilitatea să-şi prelungească perioada de pregătire şi să-şi îmbunătăţească nivelul de joc.
A fost o vreme când hocheiul românesc participa la Campionate Mondiale în Grupa A şi la Olimpiade, iar hocheiştii români erau tentaţi cu oferte fabuloase să rămână şi să joace în Occident. Sfârşitul anilor '70 şi începutul anilor '80 au reprezentat apogeul hocheiului pe gheaţă românesc. A fost perioada în care naţionala României uimea lumea învingând SUA, la singura participare în grupa mondială (1977). A fost perioada în care s-a bifat a cincea şi ultima participare la Jocurile Olimpice de iarnă pentru naţionala de hochei a României, Lake Placid, 1980.
Unde suntem astăzi? Şase echipe şi patru patinoare
La aproape 40 de ani distanţă, starea hocheiului românesc nu este printre cele mai fericite. La nivel de seniori există şase echipe: Corona Braşov, Sport Club Miercurea Ciuc, Steaua Bucureşti, Progym Gheorghieni, Dunărea Galaţi şi Sportul Studenţesc. Echipa naţională este în a patra divizie valorică, iar la capitolul patinoare stăm foarte rău. Există arene funcţionale, pentru seniori, la Braşov, Galaţi, Miercurea Ciuc şi în comuna harghiteană Cârţa.
De aproape trei ani, de când patinoarul “Mihai Flamaropol” (n.r. fostul 23 August) din Capitală a fost închis pentru renovare, hocheiştii de la Steaua Bucureşti se antrenează în comuna Cârţa, din judeţul Harghita. Patinoarul din Cârţa, construit la standarde internaţionale, este locul unde steliştii îşi desfăşoară meciurile socotite a fi pe teren propriu. „S-a promis la început că va dura doar doi ani maxim renovarea. Apoi au decis să-l dărâme şi să facă altul. Dar, după trei ani suntem în aceeaşi situaţie, nici măcar demolarea nu s-a produs. După ultimele promisiuni, la sfârşitul anului 2016 patinoarul va fi gata. La Cârţa avem toate condiţiile. Atât echipament, cât şi cazare. Singura problemă este distanţa. Nu suntem acasă.” a declarat pentru Jurnalul Naţional Ioan Timaru, de la Steaua Rangers.
Arena „Mihai Flamaropol” este o ruină
Şi la acest capitol, România bifează o performanţă: Singura capitală din UE fără un patinoar utilizabil. “Lipsa patinoarului din Bucureşti îi afectează foarte mult şi pe juniori. Ei sunt nevoiţi să se antreneze pe patinoarele din mall-uri. Din păcate, s-au rărit şi copiii. Am înţeles că mai sunt doar jumătate din cei care se antrenau iniţial pe Mihai Flamaropol. Automat, peste câţiva ani hocheiul, în special cel din Bucureşti, va avea o problemă.” spune Ioan Timaru. Cu gândul la viitor, sportivul găseşte puterea de a fi oprimist. “E greu să vorbeşti de performanţă atât timp cât în Bucureşti nu ai un patinoar. Dar hocheiului românesc, per ansamblu, i-aş da nota şapte.” Fără investitiţii şi implicarea autorităţilor, nota va scădea de la an la an. Promisiuni se fac mereu, mai ales în campanie electorală. Însă până la faptă este o cale extrem de lungă. “Aici în zonă sunt foarte mulţi copii care vin la patinoar, deci nu vor fi probleme în viitor. Sper ca promisiunile celor de la Primăria Capitalei, care au spus că vor face patinoarul să se adeverească.”, mai spune Ioan Timaru. Şi Ion Ţiriac a promis un patinoar la standarde europene.
Nu poţi face sport de performanţă în mall
Între timp, copiii dornici să facă performanţă în hochei se antrenează pe patinoarele din mall-urile bucureştene. “Ne antrenăm pe pationarul din mall de trei ani. Dacă se va face un patinoar în Bucureşti, viitorul e bun. Dacă o să ne antrenăm tot aşa, facem sport doar de plăcere. Performanţă pe aceste patinoare nu se poate face. Plus că trebuie să avem grijă. Oamenii în jur mănâncă la mese, trebuie să avem grijă să nu-i lovim.”, a declarat Ştefan Ungureanu, antrenorul echipei de hochei pe gheaţă Husky.
De cealaltă parte, angajaţii de la Patinoarul Mihai Flamaropol spun că, baza sportivă este funcţională, toate instalaţiile de producere a gheţii putând fi puse în funcţiune după o simplă revizie.
Mihai Covaliu a fost ales în iunie anul acesta în funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de hochei pe gheaţă, el fiind singurul candidat.
"Naţionala" României de hochei pe gheaţă a participat la patru ediţii ale Jocurilor Olimpice, cea mai bună performanţă fiind ocuparea locului 7 în 1976. Echipa tricoloră nu s-a mai calificat la JO de 34 de ani.
România și-a asumat organizarea Campionatului Mondial de hochei pe gheață pentru echipe militare, eveniment care ar urma să aibă loc în anul 2017, în cazul în care infrastructura va permite Bucureștiului să găzduiască această competiție, potrivit FRHG. Invitația de participare poate fi lansată pe adresa unor echipe formate din militari, care activează în SUA, Canada, Germania, Italia, Rusia, Cehia, Slovacia, Franța, Polonia și alte țări. Conform FRHG, se mizează pe prezența a cel puțin șase echipe militare, la această competiție fără precedent pentru hocheiul românesc. Este însă foarte important ca lucrările la noul patinoar să se finalizeze până în 2017, pentru a se putea desfășura la data anunțată Campionatul Mondial militar, subliniază federația.
Cândva, hocheiul din România însemna ceva în lume! Acum se luptă să supraveţuiască. Conducerea Federației Române de Hochei pe Gheață încearcă să găsească soluții pentru ca hocheiul românesc să poată depăşi poate cea mai dificilă perioadă din istoria sa.
