Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Organizatorii din spatele planurilor inițiale din 2021 ale Superligii, care au fost abandonate pe fondul unei reacții violente din partea fanilor celor 12 echipe implicate - printre care Manchester United, Arsenal, Chelsea, Juventus, Real Madrid și Barcelona - refuză să renunțe la concept și cred că planurile reîmprospătate ar putea atrage un sprijin mai mare.
Cea mai recentă idee a Superligii s-ar baza pe performanța sportivă, mai degrabă decât pe un statut de membru garantat, și ar contribui la generarea de venituri mai mari pentru cei implicați, deoarece ar concura în cel puțin 14 meciuri pe sezon împotriva altor membri ai elitei continentale.
Bernd Reichart, directorul executiv al A22 Sports Management Group, care se află în spatele noilor planuri, a declarat pentru Die Welt: "Bazele fotbalului european sunt în pericol de a se prăbuși. Este timpul pentru o schimbare. Cluburile sunt cele care suportă riscul antreprenorial în fotbal. Dar atunci când sunt în joc decizii importante, acestea sunt prea des obligate să stea pe margine, în timp ce fundațiile sportive și financiare se prăbușesc în jurul lor.”
"Discuțiile noastre au arătat, de asemenea, că cluburilor le este adesea imposibil să se exprime public împotriva unui sistem care folosește amenințarea cu sancțiuni pentru a zădărnici opoziția. Dialogul nostru a fost deschis, onest, constructiv și a avut ca rezultat idei clare despre ce schimbări sunt necesare și cum ar putea fi implementate. Mai sunt multe de făcut și vom continua dialogul nostru."
În timp ce anumite persoane consideră că o Superligă este necesară și că merită să fie explorată, La Liga, organizația care conduce prima ligă spaniolă, este printre primele care s-au pronunțat împotriva celor mai recente propuneri - într-o postare pe rețelele de socializare în care fotbalul european este portretizat ca Scufița Roșie și un lup care poartă o insignă a Superligii.
Președintele La Liga, Javier Tebas, a declarat: "Superliga este lupul, care astăzi se deghizează în bunicuță pentru a încerca să păcălească fotbalul european, dar nasul și dinții ei sunt foarte mari. Patru divizii în Europa? Bineînțeles că primele pentru ei, ca în reforma din 2019. Guvernul cluburilor? Bineînțeles că doar cele mari".
UEFA a respins deja orice sugestie că A22 ar putea ajuta la introducerea unei alte competiții - una care să rivalizeze cu Liga Campionilor -, organismul de conducere afirmând în noiembrie 2022 că "întregul fotbal european se opune planului lor lacom".
A22 Sportsmanagent, compania care conduce Superliga, a pregătit un decalog, publicat joi de El País împreună cu alte ziare europene, în care sunt prezentate bazele pe care lucrează pentru a-și redefini proiectul.
Noua Superligă corectează unele dintre cele mai contradictorii puncte ale abordării sale inițiale și pledează pentru o competiție în care să aibă loc cele mai bune cluburi din marile ligi europene și în care să prevaleze meritul sportiv.
În așteptarea faptului că, în următoarele săptămâni, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va emite hotărârea care să stabilească dacă UEFA și FIFA încalcă sau nu statutul de poziție dominantă în calitate de organizatori de competiții internaționale, Superliga continuă să lucreze la crearea unei competiții acum deja deschise și fără membri permanenți.
Real Madrid, Barcelona și Juventus din Torino, cele trei cluburi care rămân în mod activ în fruntea proiectului, au contactat peste 50 de cluburi europene și aspiră să creeze o mare ligă la care să participe între 60 și 80 de echipe împărțite în divizii. Între timp, ceilalți nouă fondatori (Atletico, Manchester City, United, Arsenal, Chelsea, Chelsea, Liverpool, Tottenham, Inter și Milan), care au renunțat public la continuarea aventurii, nu s-au disociat încă contractual de proiect.
Superliga, care garantează un minim de 14 meciuri participanților săi (în prezent, doar finalistele joacă până la 13 meciuri), vizează o competiție care să înlocuiască practic actuala Ligă a Campionilor. În acest scop, ar urma să creeze o entitate care să înlocuiască actualul organism de conducere al fotbalului european ca operator al turneelor.
În fața crizei economice care ține fotbalul în șah, apare, potrivit ideologilor proiectului, necesitatea acestei autogestionări economice și politice.
În fața acestei inițiative, UEFA a reacționat deja. Formatul Ligii Campionilor s-a schimbat din sezonul 2024-2025, în care se va trece de la 32 la 36 de participante și de la șase la opt meciuri în prima fază, patru acasă și patru în deplasare, împotriva unor rivali diferiți. Pentru exploatarea competițiilor funcționează deja un parteneriat împărțit în proporție de 50% cu cluburile.
Decizia CJUE va fi decisivă pentru aspirațiile Superligii. Raportul precedent al avocatului general al UE, grecul Athanasios Rantos, a fost favorabil UEFA, pe care a legitimat-o să organizeze și să autorizeze competițiile europene.
Opinia magistratului nu trebuie să fie neapărat aceeași cu hotărârea care va fi emisă în primăvară, dar de obicei coincide în 80% din cazuri. Fără sprijinul justiției europene, puterea de convingere a Superligii pentru a atrage cluburi ar fi mult diminuată, opinează El País.
(sursa: Mediafax)
