Glonţul căştigător, glonţul ucigaş - Jocurile Olimpice, istorii neştiute

Jocurile Olimpice de vară din 1928

A IX-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Amsterdam, Olanda în perioada 17 mai - 12 august 1928.Ceremonia a fost deschisă de Prinţul Hendrik, soţul reginei Wilhelmina a Olandei.Pentru prima dată are loc ceremonialul aprinderii flăcări

Jocurile Olimpice de vară din 1928

A IX-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Amsterdam, Olanda în perioada 17 mai - 12 august 1928.Ceremonia a fost deschisă de Prinţul Hendrik, soţul reginei Wilhelmina a Olandei.Pentru prima dată are loc ceremonialul aprinderii flăcării olimpice.Prima apariţie a Coca-Cola ca sponsor la Jocurile Olimpice.Pentru prima dată, femeile participă la atletism (100 m, 800 m, 4 X 100 m, săritura în înălţime şi aruncarea cu discul).
 
România la JO 1928
CAZARE PE TRANSATLANTIC.Deoarece rugbyul, tenisul şi tirul nu au mai figurat în programul acestor Jocuri Olimpice, s-a hotărât ca România să fie reprezentată numai de atleţi şi scrimeri. Dintre scrimerii români s-a remarcat Mihail Savu, care a ajuns până în semifinale. Atleţii au fost eliminaţi în serii şi calificări.În absenţa satului olimpic, delegaţiile au fost cazate pe unde s-a nimerit: cazărmi, şcoli şi chiar transatlantice!

PREMIERE OLIMPICE: Flacăra ardea într-o cupă imensă  ce domina stadionul; torţa olimpică a fost purtată de ştafete care au traversat Grecia, Iugoslavia, Austria, Germania, până în Olanda. Tot pentru prima oară, la 28 iulie, delegaţia Greciei defilează în fruntea coloanei participanţilor; numărul ţărilor (46), depăşeşte cu două pe cel al statelor membre ale Societăţii Naţiunilor; iar femeile participă prima oară în probele de atletism şi gimnastică.Johnny Weissmuller pune punct unei cariere în care a fost de neînvins, cucerind încă două medalii de aur.    Turneul de fotbal a înregistrat o audienţă peste aşteptări, cu o finală rejucată între Uruguay şi Argentina (1-1, 2-1). La scurt timp s-a decis organizarea primei ediţii a Cupei Mondiale, programată, peste doi ani, în Uruguay.

Los Angeles 1932

MODELUL SATULUI OLIMPIC.Deşi numărul participanţilor a scăzut la jumătate, determinat şi de faptul că înscrierile individuale au fost limitate la 3 reprezentanţi pentru fiecare probă, valoarea competiţiei a fost net superioară: au fost doborâte 32 de recorduri olimpice, dintre care 20  mondiale.Olimpiada californiană a consemnat construirea unui nou sat olimpic, model copiat ulterior de toţi organizatorii. Ridicat pe un teren de golf, el însuma 700 de căsuţe, fiecare adăpostind patru sportivi. Întregul amplasament era păzit de cowboys călări, în vreme ce milionarii, printre care şi starurile de la Hollywood, dădeau târcoale porţilor, în dorinţa de a se afişa în compania vreunui sportiv.

NURMI RESPINS CA AMATOR. Finlandezul Paavo Nurmi, de nouă ori laureat pe distanţe lungi, la ediţiile din 1920, 1924 şi 1928, palmares completat de trei medalii de argint, a venit la Los Angeles pentru a concura la maraton. Dorinţa „omului cronometru” nu s-a împlinit, întrucât oficialii suedezi i-au contestat statutul de amator, invocând faptul că, în timpul turneelor întreprinse în Germania, pretindea să i se acopere cheltuielile de deplasare. Un cuvânt greu l-a avut Sigfrid Edstrom, preşedintele IAAF, totodată şi vicepreşedinte al C.I.O., astfel că Nurmi a fost trimis în tribună.

Jocurile Olimpice de vară din 1936

A XI-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Berlin, în perioada 1 august - 16 august 1936.Berlinul a fost preferat de către CIO în detrimentul Barcelonei în aprilie 1931.Pentru prima dată această decizie a provocat proteste politice. A fost planificată organizarea unei "Olimpiade Muncitoreşti" la Barcelona. Aceasta nu s-a putut desfăşura în Spania, din cauza războiului civil.Ceremonia Jocurilor Olimpice a fost deschisă de Adolf Hitler..

România la JO 1936
Sportul românesc îşi trece în palmares prima medalie de argint, cucerită de călăreţul Henri Rang, în „Marele Premiu al Naţiunilor”, pe calul Delfis. Proba s-a decis în urma unui baraj între român şi germanul Kurt Hasse cu Tora, întrucât ambii călăreţi terminaseră parcursul cu acelaşi număr de puncte penalizare (4). Hasse a plecat primul şi a terminat tot cu 4 p.p. A urmat Rang, care a preferat o cursă mai lentă, pentru a evita doborârea vreunui obstacol. Norocul nu i-a surâs şi a acumulat, la rându-i, 4 p.p. Conform regulamentului, departajarea s-a decis la contratimp, Hasse fiind cu 13 secunde mai rapid decât Rang.
 
PRIMA OLIMPIADĂ TELEVIZATĂ ÎN CINEMATOGRAFE. S-a dorit şi chiar s-a reuşit a fi o ediţie care să uimească întreaga lume, în beneficiul exclusiv al propagandei naziste. Ambiţia lui Hitler de a dovedi măreţia celui de-al III-lea Reich s-a materializat prin construirea unui complex olimpic nemaivăzut până atunci. Chiar şi astăzi, Olympiastadion şi Deutschland Halle, cu unele modificări, trezesc admiraţia amatorilor de sport. A fost prima ediţie care a beneficiat de transmisii televizate. Întrecerile erau urmărite în 25 de cinematografe din Berlin, precum şi în întreaga Germanie.Printre numeroasele personalităţi aflate în tribună s-a aflat şi Spyridon Louis, campionul olimpic la maraton (Atena 1896), căruia organizatorii i-au acordat statutul de invitat de onoare.
 
Spyridon Louis, grecul invitat special
OWENS CVADRUPLU ÎNVINGĂTOR. Eroul Jocurilor a fost atletul de culoare american Jesse Owens, câştigător a patru medalii de aur la 100 m (10,3 s - 10,2 în sferturi), săritura în lungime (8,06 m), 200 m (20,7) şi ştafeta 4 x 100 m. De remarcat că recordul lui mondial la săritura în lungime -  8,13 m (1935) -  a rezistat până la 12 august 1960, când Ralph Boston a sărit 8, 21 m.

Recordul la lungime al americanului Owens a durat 25 de ani, în această perioadă nici un alt atlet nereuşind să se apropie de această performanţă greu de egalat

Londra 1948

CAZARE ÎN CAZĂRMI, MÎNCARE ADUSĂ CU AVIONUL. A fost o ediţie marcată de urmările conflagraţiei mondiale: alimente raţionalizate, hoteluri puţine, situate departe de stadionul Wembley, ori de celelate arene, sportivii cazaţi în cazărmi dezafectate. Unele delegaţii se aprovizionau direct din ţările de origine, recordul aparţinând americanilor, ale căror B 17 „Flying Fortress” făcea naveta aducându-le carne, lactate şi pâine, aproape zilnic.Medaliat cu bronz la lupte libere, categoria mijlocie (Berlin 1936), turcul Ahmed Kirecci (1914-1979) devine campion olimpic, dar la stilul greco-romane, categoria grea.
Evoluţia, în ordine alfabetică, a concurenţilor la triplusalt a influenţat ierarhia finală. O furtună, urmată de o ploaie torenţială, provoacă întreruperea concursului. La reluare, pista era muiată de ploaie, astfel că au fost avantajaţi cei care săriseră înaintea izbucnirii furtunii. Medalia de aur a fost câştigată de suedezul Arne Ahman (15,40 m), urmat de australianul George Avery (15,36 m), răpindu-le orice şansă unor săritori mai bine cotaţi. De remarcat rezultatele primilor trei clasaţi la ediţia din 1936: 1.Naoto Tajima (Japonia)-16,00 m (  record mondial, record olimpic), 2. Masao Harada (Japonia) - 15,66 m, 3. John Metcalfe (Australia) – 15,50 m.

Jocurile Olimpice de vară din 1952

A XV-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Helsinki, Finlanda în perioada 19 iulie - 3 august 1952.

România a ocupat poziţia a 23-a în clasamentul pe medalii
Aur
•    Iosif Sîrbu — tir, puşcă armă liberă calibru redus, 40 de focuri, poziţia culcat
Argint
•    Vasile Tiţă — box, categoria  mijlocie (75 kg)
Bronz
•    Gheorghe Fiat — box, semiuşoară (60 kg)
Gheorghe Lichiardopol — tir, pistol viteză

PRIMUL CAMPION OLIMPIC. După 16 ani de la argintul lui Henri Rang, sportul românesc îşi poleieşte cu aur palmaresul. Iosif Sârbu devine campion olimpic la tir, în proba de armă liberă, calibru redus, 40 de focuri, poziţia culcat, cu maximum de puncte (400). Rivalul său, sovieticul Boris Andreev, a realizat acelaşi rezultat, dar a fost depăşit de român la numărul de „muşte” (38-28). Cu alte cuvinte, dintre cele 40 de focuri vizând „decarul”, 38 au nimerit chiar în punctul central („musca”), performanţă greu de imaginat dacă se iau în considerare armamentul şi muniţia din acea vreme.

OMUL LOCOMOTIVĂ DEPORTAT DE REGIMUL COMUNIST DE LA PRAGA ÎNTR-O MINĂ DE URANIU. Helsinki 1952 poate fi supranumită „Olimpiada lui Emil Zatopek”, întrucît Jocurile au purtat amprenta acestui formidabil alergător cu rază lungă de acţiune. Aureolat la Londra 1948 pe distanţa de 10.000 m şi medaliat cu argint la 5.000 m, Zatopek a reuşit, la Helsinki, o triplă senzaţională: medalii de aur la 10.000 m, 5.000 m şi maraton! Este singurul alergător victorios pe aceste distanţe, la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice. Marca „Zatopek” şi-a completat renumele prin succesul Danei Zatopkova, soţia „omului locomotivă” cucerind titlul olimpic la aruncarea suliţei. Destinul a fost crud  cu acest strălucit olympionik. După „primăvara de la Praga” a fost trimis la muncă forţată într-o mină de uranium. A murit în anul 2000, după o lungă şi grea suferinţă, la vârsta de 78 de ani.

CAMPIONII GREILOR.În turneul de box, două secvenţe notabile. Suedezul Ingemar Johansson este descalificat în finala categoriei grea, pentru … pasivitate în confruntarea cu americanul Ed Sanders, fapt pentru care nu intră în posesia medaliei de argint. La categoria mijlocie s-a detaşat tot un american, Floyd Patterson, învinsul său din finală fiind românul Vasile Tiţă. Patterson şi  Johansson îşi vor disputa, în intervalul 1959-1961, centura cu diamante la categoria grea. In prima confruntare,  campionul en-titre – Patterson, este învins de suedez. In anul următor Patterson câştigă prin KO, devenind primul pugilist al greilor care infirmă obsedantul, până atunci, „they never comeback”! In ultima întâlnire, deşi a fost trimis la podea, Patterson  îşi apără cu succes centura, terminând învingător prin KO r.6.

ATLETUL PAGUBAŞ, ZIARISTUL ŞI PARLAMENTARUL.Englezul Chris Chataway a dus o trenă extraordinară la 5.000 m, în timp ce francezul Alain Mimoun, Zatopek şi vest-germanul Herbert Schade, se chinuiau să ţină pasul cu el Cu 100 m înaintea sosirii Chataway se împiedică şi cade(!), astfel că se clasează abia al cincilea, într-o cursă câştigată de Zatopek
•    
Glonţul de aur, glonţul ucigaş...
S-a născut la 21 septembrie 1925.La vremea aceea în mişcarea sportivă de pe la noi nu se întîmpla ceva deosebit, aşa că nu prea ştim cum de Ursitoarele i-au prevăzut nou născutului Iosif al lui Dănilă Sîrbu din satul ardelean Sibot o carieră de performer într-ale sportului. Şi încă una de excepţie. Cert este că au făcut-o, dar i-au hărăzit şi multe dureri în viaţă. Avea doar patru ani cînd tatăl său a plecat la Bucureşti, pentru a ajunge om de serviciu la Academia Naţională de Educaţie Fizică. Pestre trei ani, familia vine şi ea în Capitală. Pe la vreo 12, Iosif pune mîna pe puşcă. Cel care la iniţiat  a fost chiar tatăl. La 14 ani îşi trece în palmares prima victorie: Cupa Oraşului Bucureşti.Vor trece anii. În 1946 îşi înscrie numele pe tabloul de onoare al Campionatului Naţional de tir. Cu 358 p se impune la armă liberă-picioare.Succesele încep să se adune.În 1948, la Belgrad, devine campion balcanic la armă liberă, calibru redus, poziţia culcat, cu 391 p. În 1949 devine cvadruplu campion naţional. În 1952, la C. M. de la Oslo, în cadrul “Concursurilor pentru insignă“, obţine două medalii de aur şi două de argint. În 1956, la Jocurile Olimpice de la Melbourne, ocupă locul 5. În 1957, îşi îmbogăţeşte vitrina cu trofee cu încă 8 titluri naţionale. În 1963 îşi adjudecă încă unul, devine primul maestru al sportului din România.Dar a mai existat un an. 1952. Cu ale sale Jocuri Olimpice de la Helsinki. 4407 de sportivi s-au aliniat la startul diverselor întreceri.58 dintre aceştia, veniţi din 32 de ţări, s-au aflat în ziua de 29 iulie la poligonul Malmi, la 26 km de Capitală, într-o oaza de linişte, printre arţari.
 
Iosif Sîrbu înscrie primul “decar”. Focurile continuă. Ca şi seria “decarilor”. Acelaşi lucru îl reuşeşte şi sovieticul Boris Andre. Ultimul foc... Arătătorul începe să apese imperceptibil trăgaciul. 400 puncte din tot atatea posibile. Record mondial egalat. Andrev îl imită. A cui este medalia de aur ?
Arbitrii numără “muştele”. Cîţi plumbi au intrat direct în minusculul punct din centrul ţintei ? Mari emoţii. Iosif Sîrbu - 33, Andreev - 28 !

Primul campion olimpic al României !
N-a avut prea mult timp să se bucure de această victorie. La puţină vreme de la întoarcerea de la Helsinki, ochiul care nu îl trădase niciodata devenise inapt pentru sport. Medicul oculist îl sfătuieşte să renunţe. Nu acceptă sfatul. Va ţinti cu celălalt. Dar cum ? Pentru că este aproape imposibil. Inventează un nou mecanism: “deplasarea sistemului de vizare prin intermediul unei tije”. Aparent simplu, dar cît de complicat în a-l face să vadă ţinta. A avut nevoie de o voinţă deosebită pentru a reuşi să schimbe ochiul de tragere. A uimit o lume întreagă. (Mai tîrziu, şi taleristul Bogdan Marinescu, fostul ministru al Sănătaţii după 1990, a repetat aceasta extraordinară performanţă). În aceste condiţii, este explicabil locul 5 de la Jocurile Olimpice din 1956. Mai apoi, la Roma, în 1960, după calificarea în finală, nu poate atinge decît locul 12. Ar fi dorit poate să se revanşeze la Tokyo, în 1964.
La 6 septembrie 1964 se sinucide.

În marele concert al sportului, tirul reprezintă muzica de cameră. E ca o sonată pentru vioară solo. Totul e limpede şi viguros. Şi trăgătorul e singur. E doar cu sine însuşi... Trîmbiţele asurzitoare ale fotbalului au amuţit treptat, dincolo de zidurile adolescentei. În tir, totul e grav şi profund.”
Cuvintele îi aparţin. Le-a scris cîndva, sub titlul “Olimpiada anului 2000”.
Destinul a vrut să fie altfel, a scris despre regretatul Iosif Sîrbu confratele Emanuel Fîntîneanu.
 

Jocurile Olimpice de vară din 1956

A XVI-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Melbourne, Australia în perioada 22 noiembrie - 8 decembrie 1956.
România la JO 1956
S-a clasat pe poziţia a 9-a în clasamentul pe medalii obţinând 13 medalii din care 5 de aur.
Aur
•    Leon Rotman — kaiac canoe, 1.000m
•    Leon Rotman — kaiac canoe, 10.000m
•    Nicolae Linca — box, categoria  semimijlocie (69 kg)
•    Ştefan Petrescu — tir, pistol viteză individual
•    Dumitru Alexe, Simion Ismailciuc — kaiac canoe, 1.000 m
Argint
•    Gheorghe Negrea — box, cat. semigrea (81 kg)
•    Mircea Dobrescu — box, cat. muscă (51 kg)
•    Olga Szabo-Orban — scrimă, floretă individual
Bronz
•    Francisc Horvath — lupte greco-romane (57 kg)
•    Gheorghe Lichiardopol — tir, pistol viteză individual
•    Elena Leuştean — gimnastică, sol
•    Constantin Dumitrescu — box, (63,5 kg)
•    Elena Mărgărit, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Inovan, Elena Leuştean, Elena Săcălici, Emilia Vătăşoiu — gimnastică, echipe

HIPISM IN SUEDIA.Datorită legislaţiei restrictive de atunci, privind transportul animalelor în Australia, concursurile hipice au fost găzduite de Stockholm. Firesc, întrucât nici un călăreţ nu ar fi admis să concureze pe un cal australian, de împrumut.După trei tentative, francezul Alain Mimoun,  în vârstă de 35 de ani, reuşeşte să câştige medalia de aur la maraton. Şi având, pe tricou, numărul de concurs 13!

CĂSĂTORIE FERICITĂ.Satul olimpic a pus bazele unei viitoare căsnicii. Americanul Harold Connolly, aur la aruncarea ciocanului, o curtează pe Olga Fikotova (Cehoslovacia), campioană la aruncarea suliţei. Un an mai tîrziu cei doi se vor căsători, avându-i ca naşi pe celebrii Emil şi Dana Zatopkova.Tradiţie olimpică reînnodată după 28 de ani. Finlandezul Kaarlo Edvin Makinen a cucerit titlul olimpic la lupte libere, categoria cocoş, la Amsterdam, în 1928. La Melbourne, fiul său, Rauno Leonard, câştigă medalia de aur la stilul greco-romane, categoria pană.