Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce voleiul românesc se cam zbate în anonimat, un antrenor român scrie de aproape 40 de ani istorie în Germania. De numele lui Stelian Moculescu se leagă ascensiunea voleiului german. Sâmbătă, cu ocazia meciului trei al finalei campionatului german de volei, agenţia germană de presă DPA îl elogiază pe antrenorul român, într-un articol preluat de Mitteldeutsche Zeitung, Markische Zeitung şi Kolner Stadt Anzeiger.
Fuga din 1972
Născut la Braşov în 1950, Stelian Moculescu şi-a făcut repede un nume în voleiul românesc, iar la 22 de ani era deja în lotul României pentru Jocurile Olimpice din 1972 de la Munchen. Visul său nu era o medalie olimpică, ci libertate pentru tot restul vieţii. În ultima zi a Olimpiadei, 11 septembrie 1972, a fugit din satul olimpic. Plănuia acest pas de câţiva ani. Mai exact din 1970, când a văzut China, tot cu ajutorul voleiului, şi a înţeles că nu există perspective. Nu a putut accepta degradarea umană din comunism. Tatăl său a fost condamnat fiindcă împărţea fluturaşe cu pamflete prin oraş. A fost închis timp de 7 ani, însă n-a mai ieşit la fel. Oamenii Securităţii au fost informaţi de un coleg de echipă că Stelian va încerca să fugă şi i-au confiscat paşaportul încă din 1971, blocându-i prezenţa la Europenele din acel an.
În dimineaţa zilei de 11 septembrie 1972, antrenorul naţionalei Germaniei l-a aşteptat în faţa satului olimpic şi l-a dus cu maşina la Nurnberg. A început să joace volei pentru nemţi, însă fiind un sport amator, nu reuşea să supravieţuiască şi s-a angajat ca zidar. A fost condamnat în absenţă la 10 ani de închisoare în România. Asta nu l-a împiedicat să revină în România în 1977 şi 1979 cu naţionala Germaniei, ultima dată fiind ţinut trei ore într-o locaţie secretă de pe aeroportul Otopeni.
Vitrină plină cu trofee
Venind de la naţionala care a ocupat locul 5 la Olimpiada din 72, Moculescu a devenit profesorul voleiului german. Ascensiunea sa a început în 1977 ca antrenor-jucător la TSV 1860 Munchen, formaţie cu care a izbutit să câştige cupa şi campionatul în 1978 şi 1980. A mai bifat echipele VC Passau şi ASV Dachau, după care a fost numit selecţionerul Germaniei. Doar până în 1990, când a ales să pregătească formaţia TSV Milbershofen.
În 1997 a ajuns la Vfb Friedrichhafen, formaţie pe care o pregăteşte şi astăzi. A obtinut 17 titluri ale Germaniei., a câştigat 18 Cupe ale Germaniei. A adăugat şi campionate şi cupe câştigate în Austria. A dus Friedrichshafen de mai multe ori în finala Ligii Campionilor, fiind primul antrenor din Germania care a reuşit tripla, campionat-cupă- liga campionilor, în sezonul 2006-2007. În al doilea mandat la naţionala Germaniei (1999-2008) a reuşit să califice echipa la Campionatele Europene din Cehia 2001, Germania 2003, dar şi la Campionatul Mondial din Japonia 2006. El a calificat Germania la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008, unde a ocupat un onorabil loc 9.
În 2008, a preluat în paralel cu Friedrichshafen şi naţionala masculină a României, însă n-a reuşit să facă minuni. Pentru meritele sale în dezvoltarea voleiului, i s-a conferit în 2007 distincţia “Volleyball Award”.
Se bate pentru un nou titlu
“Cu o experienţă de aproape 40 de ani ca antrenor profesionist, Stelian Moculescu pare extrem de relaxat. Chiar dacă miza este una deosebit de mare, după două sezoane în care Friedrichshafen nu a câştigat titlul. Pasionatul antrenor de 63 de ani este obligat să restabilească ordinea puterilor în voleiul german, într-o finală cu Berlin Volleys”, scriu jurnaliştii germani. “Mergem la Berlin să ne jucăm şansa. Dacă nu am crede în victorie, atunci am putea înmâna deja trofeul adversarilor”, spune Moculescu înaintea duelului de sâmbătă din capitala Germaniei. Situaţia la general este egală, 1-1 “Cele două dueluri de până acum au semănat cu un meci de box la categoria grea, în care ambii boxerii luptă cu garda jos”, adaugă antrenorul adversarilor, Mark Lebedew.
Un mare antrenor
“Cei doi coloşi ai voleiului german nu vor să facă nici un fel de cadouri. Tocmai de aceea e ciudată relaxarea lui Moculescu, un adept al certurilor şi al consecvenţei în disciplină”, adaugă ziariştii de la DPA. Nici relaţia cu jucătorii nu a fost lipsită de momente încinse. “Am trecut prin vremuri dificile cu el. Eu eram căpos, el la fel. Acum am mai îmbătrânit amândoi şi ne înţelegem foarte bine. Moculescu, pur şi simplu, ştie foarte multe şi te poate face mult mai bun. Este în continuare un mare antrenor”, comentează căpitanul echipei Vfb Friedrichhafen, Max Gunthor.
Plăcerea de a construi
Antrenorul român nu se fereşte să vorbească despre fuga lui din România. “În acea dimineaţă de 11 septembrie 1972 am părăsit satul olimpic din Munchen cu o geantă sport. Am pus în ea tot ce a încăput: un prosop, nişte şosete şi lama de ras. N-aveam nici un ban”, povesteşte el. “Cu doar câteva zile înainte, ocupase locul 5 la Olimpiadă, dar nu i-a mai păsat. Se săturase”, adaugă nemţii. “Viaţa cotidiană în România socialistă devenise tot mai grea. Nu aveai voie să faci remarci politice deplasate”, explică antrenorul originar din Braşov. Echipa de volei din Friedrichhafen este creaţia lui. A început de la zero şi a dus-o în topul Europei. “Bavaria este a doua mea patrie. Mi-a făcut plăcere să construiesc ceva aici”, spune tehnicianul cu 12 titluri la Vfb. Pierderea titlului în ultimele două sezoane, după 15 ani de dominaţie, nu pare să îl fi marcat pe antrenorul român. “Norocul nostru că există această rivalitate între cele două cluburi. Asta face acest sport mult mai atractiv”, susţine Moculescu. Pentru a stopa dominaţia antrenorul roman, berlinezii au adus un tehnician din Australia. “Motivaţia este foarte mare. De 15 ani, Vfb este unul dintre cele valoroase cluburi din Europa. Norocul nostru că am câştigat ultimele două titluri, dar asta nu schimbă cu nimic realitatea”, a comentat antrenorul berlinezilor. Pentru a elimina orice fel de speculaţii, clubul din Friedrichshafen i-a prelungit contractul antrenorului român până în 2015.
Citește pe Antena3.ro
