La 61 de ani Valentin Ceauşescu trăieşte la fel de invizibil cum a fost şi pe vremea când părinţii lui făceau ce doreau cu România. Poate, înainte iesea niţel mai mult în evidenţă prin implicarea sa în fotbal. La Steaua mai precis. Dar atât! După două decenii de democraţie, singurul vlăstar rămas în viaţă al familiei dictatorului Ceauşescu a acceptat să acorde un interviu. Al doilea în toţi aceşti ani. A vorbit doar despre fotbal, e drept într-un cotidian de specialitate, şi a încheiat apoteotic: "Decembrie '89? Unicul lucru pe care îl regret este că nu s-a făcut ceva bun după acel moment. Măcar să fi meritat".
Postelnicu, groparul Universităţii Craiova
Interviul pe care Valentin Ceauşescu l-a acordat GSP scoate la iveală multe faţete necunoscute ale fotbalului şi personajelor din acea perioadă. Şi asta o face un personaj extrem de retras, un om care chiar dacă a stat în spatele Stelei, a refuzat inclusiv să participe la festivitatea de după finala de la Sevilla. De ce? "Nu era interesant. Nu era meritul meritul meu!" Dialogul de presă, al doilea după cel cu Cristian Ţopescu, este extrem de spumos. Şi scoate la iveală culisele, mai puţin ştiute de suporterul de rând. Valentin îşi aminteşte în dialog şi despre Craiova, "Maxima" acelor vremuri. O echipă care i-a plăcut şi de care îşi aminteşte că a fost distrusă de Tudor Postelnicu: "Nu mi-a plăcut să iau jucători distrugând altă echipă. Nu am dorit ca o grupare de valoare să fie fărâmiţată, aşa cum a procedat Ministerul de Interne cu Craiova '83. Este vorba de Postelnicu. Vreau sa ştiţi însă că Mircea Lucescu n-a avut nici o legătură cu distrugerea acelei echipe, cum s-a tot vorbit. Mai ales că el era pe atunci la naţională". Valentin recunoaşte că generalii MI şi MApN erau înebuniţi să câştige prin orice fel. Lucru care, susţine că l-a dezgustat: "Am considerat că prin simpla mea prezenţă in tribună, ai noştri (nr. Steaua) aveau siguranţa că nu erau furaţi. (...) Am vorbit mai devreme despre aportul adus de generalul Coman şi de ministrul Olteanu. Din pacate, existau şi alţii în conducerea Ministerului care au acţionat în acelaşi mod ca cei de la Interne. Eu consider că nu era nici o diferenţă între conducătorii de la Ministerul de Interne şi cei de la Armată. Pentru că nu aveau încredere în echipă, unii generali de la Armată aveau aceleaşi tendinţe ca cei de la Interne: să căştige oricum, prin orice mijloace. Aceste lucruri se făceau prin spatele meu, iar eu am încercat să îi opresc".
Hagi, aproape de "neinteresant"
Unul dintre subiectele pe care interviul le abordează este transferul lui Gică Hagi la Steaua. Un subiect care l-a vremea respectivă a făcut multă vâlvă prin faptul că, iniţial, a lăsat Craiova cu gura căscată prin modul în care jucătorul a ajuns în grădina Sportului Studenţesc, iar apoi a lăsat echipa din Regie cu buza umflată prin strategia aplicată la transferul său în Ghencea. Fiul fostului dictator spune că, totuşi, Hagi a ajuns la Steaua printr-o conjunctură ciudată. "Era înainte de meciul cu Kuusisy, în '86. Alecsandrescu îl dorea mult. Însă eu am discutat cu jucătorii reprezentativi ai Stelei şi am considerat la acel moment că nu este nevoie să îl aducem. Gică era un jucator foarte bun, dar cu personalitate şi mă temeam că asta putea schimba stilul de joc. Înainte de Supercupa din '87, l-am întrebat dacă vrea să vină. Dacă refuza, nu îl forţam, niciodată nu am abuzat. A fost de acord. I s-a propus Sportului să aleagă între Balint şi Majearu, dar au refuzat, se gândeau că însemnă că acceptă schimbul. Însă Hagi nu avea contract cu "studenţii". Convenţia, parafată cu acte la Federaţie, a fost să îl împrumutăm de la meciul din Supercupă, până la finalul campionatului. Tot Hagi a decis să continue cu Steaua", rememorează Valentin Ceauşescu în GSP.
Lucescu, trimis la Dinamo ca să ajute Steaua!
Mircea Lucescu reprezintă un alt capitol aparte al vieţii sportive a lui Valentin. Acesta poveste despre o dorinţă a tehnicianului lui Şahtior, aceea de a veni pe banca tehnică a Stelei. În fapt, Lucescu s-a plimbat mult cu şi după Steaua. A fost inclusiv la Sevilla. "Da, a fost. Chiar şi la petrecerea de final de meci. Şi mi-a spus atunci că meritul este în proporţie de 80% al meu. I-am replicat că nu sunt de acord cu el, ba m-a şi deranjat asta. Punea în umbra meritul echipei Şi al antrenorilor", rememorează Valentin. Acesta spune că, totuşi, relaţia dintre el şi "Il Luce" s-a deteriorat în momentul în care l-a trimis pe acesta să lucreze la Dinamo: "A fost un dialog purtat de Mircea cu Ion Alecsandrescu, cu un an înainte de finala Cupei Campionilor. Când a venit Lucescu să imi ceară părerea, eu i-am spus: Mircea, îmi pare rău. Eşti un bun antrenor, dar nu te potriveşti cu stilul Stelei, care este direct. Mai bine mergi la Dinamo, avem nevoie de un adversar puternic, care să ne motiveze!. Eram prieteni atunci şi poate s-a supărat, nu ştiu. Mircea Lucescu este un capitol închis pentru mine".
"Domnul Valentin a fost un exemplu de corectitudine, un adevarat gentleman. Am avut un respect deosebit faţă de dânsul. Un om normal, care se comporta cu multă naturaleţe. Şi ne cerea un singur lucru: să jucăm fotbal şi să o facem bine", Gică Hagi.
"Pentru noi, domnul Valentin era ca un frate mai mare, care încerca mereu să ne ajute în problemele pe care le aveam. Un om extraordinar, mereu alături de echipă. Un om corect, căruia nu îi plăceau lucurile necurate şi care dorea ca fotbalul să fie jucat numai pe teren", Marius Lăcătuş
Citește pe Antena3.ro