x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

ASEMĂNĂRI IZBITOARE /Marea Criză: istoria se repetă?

0
Autor: Miruna Munteanu 11 Dec 2008 - 00:00

Vorbind despre purgatoriul prin care trece acum economia mondială, tot mai mulţi analişti invocă Marea Depresiune din anii ’30. Deşi specialiştii subliniază, prudenţi, că “fiecare criză e diferită”, există totuşi câteva interesante elemente comune.

În 2004, 0,1% dintre americani aveau câştiguri cât 120 de milioane de oameni de rând, fenomen asemănător cu ce s-a întâmplat în anii ’30

Magnitudinea crizei actuale a provocat, fără îndoială, comparaţiile cu dezastrul din urmă cu aproape opt decenii. Niciodată de atunci sistemul financiar internaţional nu a mai fost pus sub semnul întrebării. Acum, el este în colaps, la fel ca la începutul anilor ’30. Şi atunci, ca şi acum, în epicentrul cataclismului s-au aflat Statele Unite. Asemănările nu se opresc însă aici. Cele mai tulburătoare se referă la rădăcinile profunde ale celor două crize. În ambele cazuri, regăsim acelaşi amestec exploziv de consumism exagerat, credite riscante şi speculaţii scăpate de sub control.

“Societatea occidentală a cheltuit multă vreme mai mult decât îşi putea permite”, rezuma recent Jaime Gil Aluja cauza reală a problemelor cu care ne confruntăm astăzi. Reputatul savant spaniol, specialist al “economiei incertitudinii”, a explicat pentru Jurnalul Naţional: “A fost încurajată o spirală a consumului, fără să se ţină seama că resursele nu o puteau susţine. S-au creat decalaje uriaşe”. La fel s-a întâmplat şi în “nebunii” ani ’20. Nu doar pentru că, după oroarea primului război mondial, lumea voia să se bucure de viaţă, să trăiască clipa, să profite de orice oportunitate. Consumismul a fost încurajat deliberat, din raţiuni economice.

În anii '20, progresul tehnologic adusese producţia de masă. Prosperitatea se putea perpetua, însă, doar atâta vreme cât cererea creştea odată cu oferta. Virtuţile tradiţionale – frugalitatea, prudenţa şi cumpătarea – au devenit brusc anacronice. Contrare intereselor producătorilor în continuă căutare de pieţe de desfacere. Aceste pieţe s-au dovedit în scurt timp insuficiente: nu din cauza mentalităţilor tradiţionaliste, ci din lipsa banilor. Resursele financiare erau concentrate excesiv în mâinile unui procent infim al populaţiei.

PREA MULT LA PREA PUŢINI
Creşterea spectaculoasă a productivităţii nu a adus în anii ’20 şi o distribuire echilibrată a profiturilor. Dimpotrivă, a mărit primejdios decalajul dintre cei foarte bogaţi şi restul populaţiei. Între 1923 şi 1929, salariile muncitorilor au crescut cu doar 8%, în vreme ce profiturile corporaţiilor s-au majorat cu 65%. În plus, statul a acordat potentaţilor substanţiale scutiri fiscale. În 1926, impozitele celor care câştigau peste un milion de dolari au fost reduse cu mai mult de două treimi. Este interesant de remarcat că şi Administraţia Bush a adoptat măsuri similare în 2001 şi 2006.

În 1929, cele mai bogate 0,1% din familiile americane câştigau venituri echivalente cu cele însumate de 42% din populaţia aflată la baza piramidei economice. În 2004, aceiaşi 0,1% câştigau, brut, mai mult decât totalul veniturilor impozabile ale celor mai săraci 120 de milioane de americani (Johnston, New York Times, 2006). Un alt important indicator al decalajului economic dintr-o societate îl reprezintă raportul dintre venitul mediu al directorilor de companii şi cel al unui simplu muncitor. În 1960 în Statele Unite, raportul era de 42/1. În anul 2005 ajunsese la 411/1. Spre comparaţie, în Europa, raportul este de doar 25/1.

În anii ’20, dezechilibrul crescând între productivitate şi veniturile majorităţii a fost compensat prin credite. Pentru prima dată în istorie, populaţia era îndemnată să consume pe datorie: “Cumpără acum, plăteşti mai târziu!”. Orice putea fi achiziţionat în rate: o maşină, o casă, o fermă, utilaje agricole. Şi chiar acţiuni la bursă!

NEBUNIA SPECULAŢIILOR
“Jocul la bursă” a fost în anii '20 echivalentul speculaţiilor imobiliare din perioada 2005-2007: o promisiune de îmbogăţire rapidă, aparent accesibilă tuturor. Valoarea acţiunilor a crescut constant şi substanţial, mai ales între 1927 şi 1929. Opinia publică trăia cu iluzia că trendul ascendent avea să continue la infinit. Aşa că tot mai mulţi oameni simpli erau tentaţi să-şi plaseze economiile în acţiuni bursiere. Adeseori achitau doar o mică parte din suma necesară unei astfel de investiţii, restul cumpărând pe “datorie”. Cu toţii aveau convingerea că valoarea acţiunilor urma să crească în scurt timp suficient pentru a achita creditul şi a rămâne şi cu un profit frumuşel.

La începutul mileniului trei, o iluzie similară a funcţionat cu privire la proprietăţile imobiliare. Ea a stat la baza ipotecilor de mare risc (“subprime”) acordate cu suspectă generozitate de băncile americane. Pornind de la premisa că orice casă îşi sporeşte valoarea cu fiecare lună care trece, bancherii credeau că ies în câştig chiar dacă, la un moment dat, clienţii nu-şi mai puteau achita ratele. Nimeni nu părea să ia în calcul ipoteza că preţurile, umflate artificial, s-ar putea nărui. Şi, totuşi, scadenţa era la fel de inevitabilă ca şi cea care a curmat euforia “anilor nebuni”. În octombrie 1929, prăbuşirea Bursei de la New York – “Marele Crah” de pe Wall Street – a intrat în manualele de istorie drept debutul oficial al Marii Depresiuni. Efectele crizei au fost globale şi s-au resimţit un deceniu întreg.

MITUL AUTOREGLĂRII
O altă coincidenţă tulburătoare se referă la filosofia care a guvernat economia occidentală în perioadele premergătoare celor două crize. O filosofie care propăvăduia statul minimal şi piaţa liberă, “neconstrânsă” de nici un fel de reglementări. Nici măcar după crahul Bursei din New York, în octombrie 1929, preşedintele Herbert Hoover (aflat în primul an al mandatului său la Casa Albă) nu a putut fi convins de necesitatea unei intervenţii federale. Era convins că lucrurile se vor rezolva de la sine. Că sistemul se va autoregla. Acelaşi tip de mentalitate a fost promovat insistent de neoconservatorii Administraţiei Bush, sprijiniţi de influentul Alan Greenspan, guvernator al Rezervelor Federale din 1987 până în 2006. Timp de peste un deceniu, Greenspan s-a opus oricărei iniţiative menite să impună un cadru normativ unitar activităţilor financiare. Fostul guvernator al băncii centrale americane susţinea că statul nu poate inventa reguli mai bune decât cele pe care le creează dinamica economică.

După ce sistemul financiar global a intrat în colaps, specialiştii au constatat cu stupoare că el devenise de ani de zile un gigantic joc piramidal. Otrăvit de produse toxice, parazitat de inginerii sofisticate, corupt de lăcomia unor jucători lipsiţi de scrupule. Chiar şi fanaticii “autoreglării” au fost obligaţi să-şi recunoască, spăşiţi, eroarea. Audiat în octombrie 2008 de o comisie a Congresului american, Alan Greenspan a recunoscut: “Am greşit când am presupus că aceste organizaţii care acţionează în interes propriu, precum băncile şi altele, erau cele mai în măsură să-şi protejeze acţionarii. Aceia dintre noi care credeam că piaţa se reglează singură suntem în stare de şoc.”

“Am dat peste o fisură în ideologia capitalismului” – a concluzionat Greenspan. Omenirea o mai descoperise o dată, în anii ’30.


“Societatea occidentală a cheltuit multă vreme mai mult decât îşi putea permite. A fost încurajată o spirală a consumului, fără să se ţină seama că resursele nu o puteau susţine. S-au creat decalaje uriaşe”
Jaime Gil Aluja, Preşedintele Academiei Regale de Ştiinţe Economice şi Financiare din Barcelona

Citeşte mai multe despre:   economic

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Piaţa energiei se află într-un colaps fără precedent

Piaţa energiei se află într-un colaps fără precedent
Piaţa energiei se află într-un colaps fără precedent şi ameninţă să transforme inflaţia ridicată din 2021 într-o eră economică teribilă. Reţeaua complexă care alimentează lumea este extrem de...

O vară a iubirii. Verighetele și inelele de logodnă, în topul preferințelor românilor

O vară a iubirii. Verighetele și inelele de logodnă, în topul preferințelor românilor
Magazinele de bijuterii Teilor a înregistrat o creștere de 85% a vânzărilor de verighete și o creștere de 40% a vânzărilor de inele de logodnă pe perioada de vară, între 1 iunie și 30 septembrie. În 2021,...

Avertisment DUR al BNR. Absorbția fondurilor europene din PNRR este incertă

Avertisment DUR al BNR. Absorbția fondurilor europene din PNRR este incertă
Perspectiva absorbției fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și a celor aferente noului Cadru financiar 2021-2027, prezintă un grad ridicat de...

ANRE a amendat patru furnizori de gaze naturale. Engie România contestă sancțiunea

ANRE a amendat patru furnizori de gaze naturale. Engie România contestă sancțiunea
Furnizorul de gaze naturale Engie România a anunțat că va contesta în instanță decizia ANRE care l-a sancționat cu o amendă de 800.000 lei pentru încălcarea legislației referitoare la ofertele tip...

Oferta-șoc: 900 lei/MWh și o factură de 4.200  lei/lună

Oferta-șoc: 900 lei/MWh și o factură de 4.200  lei/lună
Galerie Foto Iarna care se apropie cu pași repezi va fi una de groază pentru majoritatea populației, din cauza facturilor imense la gaze și energia electrică care vor veni. Va fi o iarnă a supraviețuirii pentru mulți dintre r...

Producția industrială a crescut pe seama scumpirilor electricității și gazelor

Producția industrială a crescut pe seama scumpirilor electricității și gazelor
Producţia industrială a crescut cu 12,7% ca serie brută şi cu 13,1% ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele opt luni din 2021, raportat la același...

Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci suma de 600 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci suma de 600 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 600 milioane lei, nivelul programat, la o dobândă anuală de 4,93%. La licitaţie au partic...

A fost semnat contractul pentru construcția Spitalului Regional Cluj

A fost semnat contractul pentru construcția Spitalului Regional Cluj
Guvernul a aprobat, joi, un memorandum privind contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj. Contractul are o valoare estimată...

UPDATE Construcția Centurii Capitalei intră într-o nouă etapă. Încep lucrările la lotul 3 București Sud

UPDATE Construcția Centurii Capitalei intră într-o nouă etapă. Încep lucrările la lotul 3 București Sud
A fost emis ordinul de începere a lucrărilor de execuție pentru lotul 3 din Autostrada de Centură București Sud, anunță Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). proiectul...

Datoria externă a României ajunge la cifre ALARMANTE. A crescut la 135 miliarde de euro

Datoria externă a României ajunge la cifre ALARMANTE. A crescut la 135 miliarde de euro
Datoria externă totală a României a crescut cu 8,4 miliarde de euro în primele 8 luni, ajungând la 135 miliarde euro. Datoria publică directă a ajuns la 60,7 miliarde euro, plus 6% de la începutul...

ROBOR la 3 luni EXPLODEAZĂ. A crescut cu 20% în ultimele două săptămâni

ROBOR la 3 luni EXPLODEAZĂ. A crescut cu 20% în ultimele două săptămâni
Dobânzile pe piaţa interbancară cresc din nou: ROBOR la 3 luni ajunge, joi, la 2,15%, faţă de 2,13% miercuri. În ultimele două săptămâni indicele s-a majorat cu 20%. Indicele ROBOR la trei luni, folosit...

350 de angajaţi vor fi daţi afară de Renault în 2021. Criza semiconductorilor reduce producţia

350 de angajaţi vor fi daţi afară de Renault în 2021. Criza semiconductorilor reduce producţia
Subsidiara Renault din Slovenia va disponibiliza, până la finalul anului, 350 de angajaţi, din cauza deficitului de componente electronice, transmite Xinhua. „Producţia va fi redusă de la 650 la 490 de maşini pe...

Avarie la Cernavodă: O unitate s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național

Avarie la Cernavodă: O unitate s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național
O unitate de la Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național fără a produce un impact pe partea nucleară sau asupra populației și angajaților. Nuclearelectrica anunță că Unitatea 2 a...

Plafonarea prețurilor la energie și gaze, o propunere cu multe capcane

Plafonarea prețurilor la energie și gaze, o propunere cu multe capcane
Galerie Foto Propunerea legislativă a PSD pentru plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze pentru consumatorii casnici și stabilirea măsurilor de sprijin al întreprinderilor mici și mijlocii, a căror activitate...

Generația Z, preocupată de mediul înconjurător: Haine second-hand, ambalaje reciclate, mersul pe jos

Generația Z, preocupată de mediul înconjurător: Haine second-hand, ambalaje reciclate, mersul pe jos
Mersul pe jos și evitarea risipei de mâncare se află printre acțiunile sustenabile cel mai des întâlnite în rândul generației Z, potrivit datelor studiului național Insights PulseZ. Totodată, tinerii din...
Serviciul de email marketing furnizat de