Aflat în vizită de stat în Ungaria, preşedintele Băsescu anunţă că în ţară se analizează schimbarea Legii electorale, Autoritatea Electorală Permanentă luând în calcul o variantă britanică şi una canadiană. Cei care vor trebui însă să se ocupe de schimbarea Legii electorale sunt parlamentarii.
De la Budapesta preşedintele Băsescu le-a creionat aseară politicienilor priorităţile la început de sesiune parlamentară. În cadrul unei discuţii cu un grup de studenţi şi absolvenţi români din Ungaria, Băsescu a afirmat, răspunzând unei întrebări privind posibilitatea îmbunătăţirii sistemului electoral, că Legea electorală va fi modificată, şi că probabil acest lucru se va întâmpla “relativ repede”. Potrivit Mediafax, preşedintele a afirmat că Autoritatea Electorală Permanentă “analizează” o variantă britanică şi una canadiană în perspectiva schimbării Legii electorale. El a adăugat că rămâne de văzut cât de determinată este actuala clasă politică să schimbe această lege, care a fost atât de criticată. “Legea electorală va fi modificată şi cred că relativ repede, cel puţin aşa declară cele două partide care alcătuiesc larga majoritate. Să vedem cât de departe sunt declaraţiile de faţă, dar cred că vor acţiona rapid”, a spus Băsescu. Cât priveşte posibilele modificări ale Legii electorale, Băsescu a estimat că se vor elimina condiţiile care limitează în prezent posibilitatea românilor din străinătate de a vota. El a mai anunţat că cel mai probabil votul prin corespondenţă nu va putea fi introdus, “dar votul electronic se va face tot posibilul să fie introdus”. Preşedintele a criticat blocajul introdus în mod voit prin lege vizavi de posibilitatea românilor din străinătate de a participa la vot. El a spus că, dacă se elimină din totalul numărului de alegători numărul românilor din străinătate cu drept de vot care, din cauza legii, nu s-au putut prezenta la urne, atunci rezultă o prezenţă la vot de 50%, sau chiar mai mare, care, a explicat Băsescu, denotă că românii nu sunt chiar dezinteresaţi total de politică. “Deliberat s-a construit legea pentru ca votul românilor din străinătate să fie diminuat”, a comentat şeful statului.
SISTEMUL BRITANIC
Regatul Unit este împărţit în 646 de circumscripţii
geografice şi în fiecare este ales un parlamentar. Alegerile parlamentare
trebuie să aibă loc la interval de cinci ani, dar premierul poate să convoace
alegeri oricând înainte de acest interval. În fiecare circumscripţie se
organizează un singur tur de scrutin. Candidatul care obţine cel mai mare număr
de voturi este ales în Parlament.
AUTONOMIE TERITORIALĂ? NICIODATĂ!
Întrebările jurnaliştilor de la sfârşitul declaraţiilor
oficiale ale preşedinţilor Traian Băsescu şi Laszlo Solyom au vizat şi
subiectul autonomiei teritoriale în România. Întrebat dacă este posibilă
autonomia teritorială în regiunea secuiască, şi când va fi acest lucru posibil,
preşedintele Băsescu a declarat că în România nu va exista niciodată autonomie
teritorială. “Referitor la termen, vi-l pot da, este: niciodată!, pentru că România
este definită ca stat naţional unitar şi suveran”, a spus Băsescu. El a
subliniat că niciodată România nu va accepta conceptul de drepturi colective
pentru minorităţi, dar va susţine drepturile individuale pentru cetăţenii aparţinând
minorităţilor. “Nu cred că un politician român ar avea altă abordare decât
Constituţia. Niciodată, România nu va accepta conceptul de drepturi colective
pentru minorităţi. România este un susţinător fără rezerve al drepturilor
individuale a minorităţilor”, a spus Băsescu. “Asta înseamnă dreptul de a
studia în limba maternă, dreptul de a-şi păstra şi dezvolta cultura, precum şi
dreptul la reprezentarea politică a minorităţilor în Parlament. Toate acestea
sunt în România drepturi efective”, a spus şeful statului.
În schimb preşedintele Ungariei Laszlo Solyom a declarat că ţara sa va continua să susţină aspiraţia spre autonomie teritorială a minorităţii maghiare din România.