Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pandemia de coronavirus a dus la închiderea școlilor și continuarea învățământului online. Însă acest fapt a avut efecte negative asupra progresului educațional al elevilor și l echilibrului lor emoțional, după cum reiese din studiul „Impactul crizei COVID-19 şi al carantinei asupra copiiilor din România”, realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii.
Învățământul online
72,8% dintre elevi au participat la toate cursurile online, 21,5% doar la unele materii, 4,1% foarte rar, iar 1,6% deloc.
Deși procentul celor care au continuat să învețe este îmbucurător, 72% au folosit telefonul mobil și doar 42,3% laptopul, iar 5,1% tableta. Motivul se regăsește în faptul că aproape 47% dintre copii nu au avut acces la computer.
Pentru 40,8% dintre elevi temele au rămas la fel, 36,6% consideră că fost mai grele, 16,9% au spus că au fost mai simple.
Peste 50% dintre școlari au manifestat dependență crescută față de mediul online, ceea ce i-a expus la conținuturi agresive și fake news.
Totodată, 19,1% dintre copii şi-ar fi dorit să primească mai mult ajutor din partea profesorilor, 5,1% să fie ajutați de părinţi, 13,4% să fie îndrumați pentru a găsi şi folosi lecţiile şi temele de pe alte website-uri, 23,7% ar fi vrut mai multă înţelegere şi sprijin pentru a trece cu bine peste această perioadă.
Citește pe Antena3.ro
Cu toate astea, 68,2% dintre elevi consideră că profesorii s-au implicat în educația online încă de la început, iar 14,1% că au acest lucru s-a întâmplat în vacanţa de primăvară.
30,6% dintre copii au fost mulțumiți de interacțiunea la distanță cu profesorii, 13,1% că şi-ar fi dorit să vorbească mai mult cu aceştia şi să primească mai multe sfaturi, 11,6% au spus că nu au vorbit direct cu profesorii.
68,9% dintre elevi au declarat că au parcurs toată materia fără probleme, iar 22,9% au rămas în urmă.
40,5% dintre elevi spun că vor avea nevoie de ajutor direct pentru recuperarea materiei după ce revin la şcoală.
Viața copiilor în perioada izolării
Plictiseala (22,3%), oboseala (31,7%), tristețea (38,3%) și furia (38,6%) au fost principalele stări resimțite de copii. 37% dintre copii s-au simțit liniștiți și 35,5% au fost veseli.
Copiii din ciclul primar au resimţit cel mai puternic impactul negativ al izolării, în timp ce adolescenţii s-au simţit singuri, trişti sau furioşi.
Dintre care au avut probleme de sănătate, 18% au apelat la medicul de familie și 2,2% la medicul specialist. 77,5% nu au fost la doctor.
29,3% dintre elevi au mâncat mai mult decât de obicei, 20,3% au avut mese regulate, iar 4,2% au simțit lipsa alimentelor pe care le mănâncă în mod normal.
57,4% dintre copii și-au petrecut timpul pe telefon/tabletă/calculator, 44,9% s-au uitat la televizor, 40% au făcut diverse activităţi recreative împreună cu familia, 40,8% au stat pe reţelele sociale, 39,8% au vorbit cu prietenii şi rudele, iar 37,2% au citit.
36,3% dintre copii au spus că au petrecut, zilnic, 3-4 ore pe internet, 20,7% peste 6 ore, 24,2% între 1-2 ore.
Întrebați despre problemele din familiile lor, 10,6% dintre copii au răspuns că cel puțin unul dintre părinți era șomer, iar 8,8% au trebuit să amâne plata facturilor, a ratelor la bancă, a chiriei.
Studiul a fost realizat online pe un eşantion de 4.792 de copii în perioada iunie – iulie. Grupurile ţintă au fost elevi din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, eşantionul fiind neprobabilistic.
