Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit unui studiu recent realizat în România, 87% dintre elevi au fost cel puţin o dată implicaţi într-o situaţie în care au fost abuzaţi verbal de un profesor. Violenţa în şcoli apare şi sub forma bullyingului, atunci când un copil este supus umilinţelor sau agresiunii altor copii. Conform unui studiu sociologic realizat de "Salvaţi Copiii", 84% dintre elevii români au fost martori la astfel de comportamente. Ce poate face, însă, o victimă, în aceste cazuri?
Cazurile în care copiii sunt agresaţi fizic sau verbal de cadrele didactice rămân în actualitate şi în prezent. Potrivit organizaţiei Salvaţi Copiii, care a susţinut recent o campanie de informare a elevilor despre drepturile pe care le au, 16% dintre minori nu ştiu să menţioneze nici măcar un drept de care se bucură. George Roman, director de program în Salvaţi Copiii, aminteşte că agresiunile sau umilinţele de orice fel sunt interzise din lege, iar elevii care sunt victime ale acestor comportamente au mai multe pârghii prin care se pot apăra.
"Copilul sau reprezentantul său legal au dreptul de a se adresa conducerii unităţii de învăţământ sau inspectoratului judeţean, cu privire la orice situaţie în legătură cu nerespectarea drepturilor copilului sau aplicarea de pedepse corporale ori supunerea acestuia unui tratament umilitor", spune acesta. De asemenea, conform legii, dacă celelalte cadre didactice sunt martore la un caz de abuz, acestea sunt obligate să anunţe serviciul public de asistenţă socială.
Mai mult, orice persoană care lucrează cu un copil are obligaţia de a face astfel de sesizări şi atunci când are suspiciuni că minorul a fost supus unui abuz. În cazurile grave, când elevul este agresat fizic, atât minorul, cât şi părintele se pot adresa poliţiei. Potrivit legii, lovirea unui elev de către profesor, în cazul în care nu duce la rănirea acestuia, este o contravenţie, care se sancţionează cu o amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei. Pe parte administrativă, cadrul didactic riscă de la un avertisment la desfacerea contractului de muncă. În cazul în care lovirea răneşte elevul, un profesor riscă amendă penală sau închisoare de până la 5 ani.
Când se ajunge la plângere penală
Există însă mai multe situaţii în care comportamentul abuziv al unui profesor poate fi un motiv de plângere penală. Se pot reclama "purtarea abuzivă" – atunci când elevul este jignit în mod repetat sau i se pun etichete degradante, "abuzul în serviciu" – atunci când elevul este agresat verbal, umilit (pus să stea la colţ, în picioare) ori ameninţarea sau relele tratamente, care pot însemna obligarea la efort nejustificat sau aluzii sexuale. George Roman aminteşte că şi ignorarea de către alte cadre didactice a acestor comportamente poate fi reclamată ca infracţiune. "Dacă conducerea şcolii ignoră faptele de o anumită gravitate care întrunesc elementele unei infracţiuni, atunci cadrele didactice se fac vinovate de omisiune a sesizării", spune acesta.
Citește pe Antena3.ro
Victime ale altor elevi
Un studiu sociologic privind fenomenul bullyingului realizat de Salvaţi Copiii a fost prezentat, ieri. Datele arată că 84% dintre elevii români au fost martori ai unui astfel de comportament de abuz între elevi. 29% dintre copiii chestionaţi au afirmat că au fost ameninţaţi cu bătaia, iar 24% au spus că au fost umiliţi de colegi. Din studiu a reieşit că dacă 48% dintre elevi ştiau ce înseamnă fenomenul de "bullying", doar 13% dintre ei învăţaseră şi vorbiseră despre acest lucru la ora de dirigenţie.
Casetă 750: Andreea Biji, psiholog în cadrul Salvaţi Copii, spune că intervenţia unui adult este singura modalitate prin care bullyingul poate fi ţinut sub control. "Ideal ar fi ca un copil să apeleze la ajutorul adulţilor. Bullyingul este un tip specific de violenţă între elevi. Din păcate, de cele mai multe ori victimele nu vorbesc din ruşine sau de frica răzbunării din partea hărţuitorilor". Psihologul le recomandă părinţilor să îşi observe cu atenţie copiii, pentru a identifica semnele că aceştia sunt hărţuiţi. Indiciile pot fi: pretextele de a lipsi de la şcoală, venirea mai târziu de la şcoală (pentru evitarea agresorilor), haine rupte sau murdare. Copilul trebuie încurajat să vorbească despre ceea ce i se întâmplă şi să anunţe profesorii, spune psihologul.
Ce poate face grupul unit de elevi
Situaţiile în care un elev este agresat de către un profesor sau de către alţi elevi pot fi sancţionate şi cu ajutorul Consiliului Şcolar al Elevilor, organism care reprezintă interesele elevilor din învăţământul preuniversitar. "Consiliul Şcolar al Elevilor anunţă conducerea liceului cu privire la situaţia identificată şi menţine comunicarea cu toţi factorii implicaţi, implicându-se în rezolvarea problemei şi verificând pe o perioadă mai lungă dacă acţiunile înteprinse au atins rezultatele anticipate. Pe termen lung se pot realiza proiecte, campanii şi dezbateri în legatura cu problemele întâmpinate", spune Claudia Mihai, de la Consiliul National al Elevilor.
"Este important ca în astfel de cazuri să fie realizată o evaluare psihologică pentru a identifica impactul evenimentelor abuzive asupra copilului şi a interveni, prin consiliere sau terapie psihologică, asupra acestora", Andreea Biji, psiholog
Elevii umiliţi din raţiuni religioase, etnice sau sociale se pot plânge la Inspectoratul Şcilar Judeţean din raza lor de domiciliu. Cazurile grave pot fi privite ca abuz în serviciu al profesorului, caz în care poate fi depusă o plângere penală
Abuzurile împotriva elevilor din partea unui profesor pot fi reclamate atât de victimă, cât şi de alţi profesori, care au obligaţia legală de a nu asista indiferenţi
O treime dintre elevii români spun că au fost excluşi dintr-un grup de către alţi elevi care îi hărţuiesc. Excluderea, alături de umilire şi lovire se înscrie în fenomenul de bullying
