Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O bănuială mai veche a directorilor de școli și licee se confirmă, încă o dată, după ce Ministerul Educației a lansat, în consultare publică, noua metodologie pentru organizarea concursurilor de directori. După ce salariile actualilor directori ai unităților de învățământ au devenit egale cu ale celorlalți profesori sau chiar mai mici, generând un val de frustrare și întrebarea de ce și-ar asuma foarte multe atribuții în plus, pentru bani mai puțini decât dacă ar rămâne doar la catedră, acum se complică și examinarea pentru ocuparea postului. Cele două probe inițiale pe care le aveau de trecut candidații au devenit patru, iar examenul pentru cunoștințele legislative va dura 90 de minute, fiind echivalent cu cel pe care-l susțin funcționarii publici. Proiectul depus de fiecare candidat, pentru evaluarea viziunii directorului asupra activității din școala pe care o conduce a devenit „plan de management”, ceea ce nu înseamnă doar o modificare a terminologiei, ci și a activității, directorii de școală urmând să devină manageri, cu altfel de atribuții și alt tip de pregătire profesională.
Metodologia pentru organizarea concursului de director și director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar este în consultare publică, pe site-ul Ministerului Educației, din 6 mai. Primul aspect care i-a șocat pe viitorii candidați este dublarea numărului de probe și aprofundarea unor domenii - cum ar fi cel legislativ - pentru care ar fi nevoie de cunoașterea textelor de lege integral, deși legislația se consultă de fiecare dată când se pregătește o acțiune în școală. Doar funcționarii publici dau astfel de examene, dar și în cazul lor se pune problema modificării criteriilor de evaluare, în ultimii ani.
„Până acum era o probă care includea competențele personale și profesionale, legislație, metodologii etc., apoi era interviul, probă la care fiecare candidat prezenta strategia de dezvoltare. Acum s-a complicat foarte mult examinarea, de parcă am candida pentru a deveni directori la NASA. După proba eliminatorie de competențe personale și profesionale urmează o altă probă, de 90 de minute, tot eliminatorie, pentru legislație, apoi trebuie să trimitem comisiei un plan de management, la evaluare, iar dacă este considerat corect, intrăm la interviu. Eu întreb: cine ar mai vrea să fie director? Dacă această metodologie rămâne așa cum este acum, nu va mai vrea nimeni să fie director. Eu, ca director, am salariul cât al unui profesor, am colegi, la catedră, care au salariul chiar mai mare decât mine, dar eu deschid școala, închid școala, nu am timp liber, muncesc în weekend, nu am vacanță de vară, pentru că trebuie să pregătesc școala. De ce aș mai vrea să muncesc mai mult și să susțin un astfel de examen, pentru același salariu pe care l-aș lua doar dacă aș preda?”, se întreabă directoarea unei școli, care a condus unitatea de învățământ în ultimii 8 ani, cu rezultate remarcabile.
O altă sursă de frustrare a actualilor directori de școli și licee este faptul că nu se ia în considerație nimic din ceea ce au făcut până în prezent, chiar dacă unii au demonstrat performanțe reale, ocupând aceste funcții, au adus inclusiv fonduri pentru unitățile de învățământ pe care le conduc, din surse externe și bani europeni, prin proiectele pe care le-au scris și le-au implementat. Fiecare devine, după 4 ani, un simplu candidat care trebuie să mai demonstreze încă o dată, în fața unei comisii de evaluare, că are aceleași competențe pe care le-a arătat și la examenele anterioare, dar și pe parcursul activității de director de școală sau de liceu.
Nu se iau în considerare performanțele dovedite
Una dintre principalele nemulțumiri ale directorilor de unități de învățământ este lipsa unei evaluări corecte a rezultatelor pe care le-au avut în timpul activității, iar aceștia spun că o evaluare a activității și a viitoarei strategii de dezvoltare care să vină în continuitate cu tot ceea ce s-a făcut în școala respectivă până atunci ar trebui să fie primul pas pentru comisia care analizează competențele candidaților. În situația actuală, oricine reușește să rețină integral câteva texte de lege și să le redea mecanic în cele 90 de minute de examinare pentru legislație ar putea să conducă o școală, fără să fie nevoie de cunoștințe despre problemele reale din educație.
Dar directorii de școli mai văd un pericol despre care se vorbește de circa trei ani: acela de înlocuire a lor cu manageri din afara sistemului de învățământ, astfel încât să nu mai existe o colaborare între activitățile sindicale și ei, așa cum s-a întâmplat la multe dintre proteste, mai ales din 2023 până astăzi. Marea problemă a guvernului, în cazul protestului sindicatelor profesorilor din 2023, a fost că s-a forțat majorarea salariilor, chiar dacă sindicatele nu au obținut tot ce au cerut. Atunci s-a vorbit pentru prima oară despre faptul că mulți dintre directorii de școli i-au încurajat și i-au ajutat pe sindicaliști, deși li s-a cerut să-i oprească și să-i sancționeze, la fel cum s-a procedat în alte instituții ale statului. Dar directorii de școli și de licee sunt și ei profesori, ceea ce i-a determinat pe mulți să susțină acțiunile de protest, chiar dacă nu au voie să participle la ele. Managerii veniți din afara sistemului nu ar face același lucru.
Tocmai de aceea, imediat după ce guvernul a cedat în fața forței sindicale, în 2023, s-a lansat ideea de înlocuire a directorilor cu managerii. Inițial, Ministerul Educației nu a confirmat zvonul care a-nceput să circule în cercurile cadrelor didactice, însă toate acțiunile guvernelor din ultimii ani și toate modificările legislative, noile metodologii sau piedicile duc în aceeași direcție, confirmând ceea ce profesorii au aflat.
Etapele trecerii spre alt tip de management
O primă lovitură care le-a fost dată directorilor de școli și licee a fost obligarea acestora de a reface încadrările pentru profesori după creșterea normei didactice, de trei ori în două luni, după anunțarea comasărilor și a creșterii numărului de ore pentru fiecare profesor.
Anul trecut, la începutul lunii iulie, o nouă regulă impusă de Guvernul Bolojan amenința să lase unitățile de învățământ fără actualii directori care provin din rândul profesorilor, pentru că acestora li s-a tăiat o parte din drepturi. Prin toate aceste modificări, directorii de școli și licee sunt forțați, practic, să renunțe la funcția de conducere, pentru a nu face muncă voluntară, fără niciun beneficiu. Viitorii manageri vor veni din afara sistemului, astfel încât școala românească devine o foarte bună vacă de muls pentru mii de absolvenți de cursuri de management care acum nu au un loc de muncă bine plătit, dar l-ar putea obține, conducând o școală sau un liceu, fără să mai deranjeze guvernul.
Citește pe Antena3.ro
