Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), structură ce reprezintă interesele tinerilor studioşi din România, a dat publicităţii „Raportul consultării privind sistemul de educaţie online”. Documentul, realizat pe baza unui chestionar de la distanţă, la care au participat aproape 12.000 de elevi din ţară, oferă o imagine de ansamblu în privinţa predării în spaţiul virtual.
Dintre elevii care au completat formularul de consultare, peste o treime susţin că în comunitatea lor şcolară nu se realizază cursuri online (36,3%). De unde concluzia celor de la CNE că aceste mecanisme educative, văzute doar drept măsuri de criză, „nu vor mai genera rezultate ale învăţării în lipsa unei metodologii clare de aplicare” şi în condiţiile în care foarte mulţi elevi nu au acces la internet.
Limba română, în top
O întrebare din chestionar a vizat disciplinele care sunt predate online. Pe primele 5 locuri s-au situat limba şi literatura română (74,2%), matematica (62,1%), istoria (44,9%), geografia (41,3%), informatica (40,8%). Pe ultimele două locuri apar educaţia civică (4,1%) şi educaţia plastică (3,2%).
Cât priveşte rata aproximativă de participare a elevilor la cursurile online, 55,1% dintre respondenţi au bifat răspunsul „toţi colegii din clasa mea participă”, 30,2% - „între 10 și 20 de colegi din clasa mea participă”, 7,8 % - „nu beneficiem de cursuri online”, iar 6,9% - „sub 10 colegi din clasa mea”.
Citește pe Antena3.ro
La întrebarea „Consideraţi că metodele de predare în spațiul virtual vă sunt folositoare?”, 68,3% au răspuns da, 15,3 % au spus nu, şi 16,4% – nu ştiu/nu răspund.
Mai modern, mai relaxant
Elevii au enumerat mai multe avantaje ale sistemului virtual de educaţie: posibilitatea unui program flexibil, faptul că e un nou mod de a învăţa şi de a deprinde abilităţi, „mai modern şi mai relaxant”, mai puţin stresant ca la şcoală; faptul că elevii pot vorbi cu profesorii în privat, mai mult timp, fără să le fie ruşine de întrebările pe care le pun şi că primesc feedback personalizat. Avantaje sunt şi pentru elevii navetişti – unii petrec şi 12 ore zilnic departe de casă şi se întorc de la şcoală extenuaţi.
Prea puţine explicaţii
Lista de dezavantaje e la fel de lungă: mulţi se plângă că profesorii nu ştiu să folosească platformele de predare online, şi că cele existente nu-s suficient de eficente; alţii spun că elevul nu poate primi toate explicaţiile necesare. Sunt elevi care opinează că evaluarea online e mai complicată. Am reţinut şi observaţia unui elev: „Imposibilitatea unor profesori de a comunica eficient şi empatic cu elevii lor și suprasolicitarea elevilor prin teme absurde, care sunt date fără un suport de curs coerent și ușor de înțeles”.
Exemplul altor ţări
Elevii au fost rugaţi şi să-şi prezinte viziunea despre metodele de predare şi evaluare online. „Teleşcoala ar trebui extinsă pentru toate clasele, cu discipline diversificate şi care să aibă formatul unei ore obişnuite. Digitalizarea e o metodă bună de recuperare, însă nu asigură incluziunea educaţională, pentru că nu toţi elevii au acces la astfel de mijloace”, opinează un elev. Un altul propune adoptarea metodelor de şcolarizare la domiciliu din SUA, sugerând ca elevii care nu se conformează rigorilor învăţării online să nu fie notați, fiind astfel obligaţi să repete anul.
La finalul studiului, CNE vine cu cinci propuneri de măsuri pentru recuperarea cursurilor suspendate din cauza pandemiei.
89% dintre respondenţi urmează şcoala în mediul urban, iar 11%, în mediul rural.
