x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sistemul finlandez de azi, în școlile românești de acum 100 de ani

0
Autor: Diana Scarlat  01 Dec 2020 - 08:39
Sistemul finlandez de azi, în școlile românești de acum 100 de ani
Vezi galeria foto

După Marea Unire de la 1918, una dintre cele mai importante provocări pentru români a fost refacerea sistemului de învățământ. Existau diferențe majore între regiunile istorice, mai exact, patru sisteme diferite de educație. În 1920 mai coexistau cele patru sisteme de educație, uniformizarea producându-se după 1922, prin eliminarea modelelor austriac și maghiar, care funcționau în Transilvania și în Bucovina. Un rol important în acest proces de reformă a învățământului l-a avut ministrul instrucțiunii publice Constantin Angelescu. Acesta a optat pentru preluarea și extinderea modelul lui Spiru Haret, pe toată suprafața României Mari. Școala românească avea ceva din sistemul finlandez de astăzi.

 

 

O particularitate a sistemului de învățământ de la 1920, care s-a păstrat până în anul 1941, era diferența esențială între tipul de educație care se adresa copiilor din zonele rurale și cea pentru copiii din mediul urban. Școala se adapta la nevoia de forță de muncă din fiecare zonă – ceea ce astăzi se propune, în sistemul finlandez. Diferențele erau atât de mari, încât elevii din școlile rurale care se transferau în cele urbane erau nevoiți să repete mai mulți ani de studiu. În plus, cu un secol în urmă, existau școli de băieți și școli de fete, cu diferențe mari între programele de studiu. Conform regulilor introduse de Spiru Haret, în 1898, învăţământul secundar pentru băieţi s-a organizat în gimnazii şi licee, iar cel pentru fete, în şcoli secundare de gradul I (5 ani) şi II (4 ani) – cu studii speciale necesare femeilor – precum creşterea copiilor, igienă, farmacie etc. Denumirea „România Mare” („România Întregită”) a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1920, atunci când a-nceput, de facto, și ceea ce se poate numi marea unire a Școlii românești, pe modelul lui Spiru Haret. 

 

În ce consta sistemul lui Spiru Haret

 

Marele reformator al școlii românești a fost Spiru Haret, care a introdus noi reguli, începând cu legea educației din 1898: a prelungit durata învăţământului secundar de la șapte la opt ani, împărţindu-l în două cicluri, inferior (gimnaziu) şi superior (liceu) – cu în trei secţii, Real (ştiinţe), Modern (limbi străine) şi Clasic (limbi străine, latină şi greacă). Spiru Haret a sprijinit dezvoltarea învăţământului în mediul rural, ținta fiind să existe o şcoală primară în fiecare sat. Astfel, imediat după adoptarea noii legi a educației au fost înfiinţate peste 1.200 de şcoli rurale. Tot de atunci a-nceput să se dezvolte latura practică al învăţământului. „Pretutindeni se cere ca profesorii să nu facă apel la memoria şcolarilor decât atunci când învăţământul nu-i poate ţine locul. Peste tot se impune a se face aplicaţii şi a se dezbrăca învăţământul cât mai mult posibil de caracterul abstract şi pur teoretic”, spunea Spiru Haret (Operele lui Spiru C. Haret, vol. II, p. 312). 

 

Modelele europene ale vremii

 

Cel mai important lucru este adaptarea școlii românești, prin reforma lui Spiru Haret, la modelele europene ale vremii. „Haret se interferează, în unele dintre ideile sale, cu concepția maioresciană despre învãțământ, pe care o dezvoltă în unele laturi. El a înfăptuit cerința maioresciană și eminesciană de a prelua forme reale ale civilizației moderne din Occident și nu surogatele acesteia sau imitația unor forme secunde. Structurile instituționale adoptate din exterior nu răspundeau nevoilor reale ale contextului în care ele încercau să funcționeze, situație subliniată de el” (Operele lui Spiru C. Haret, vol. I, p. 24). Haret a sprijinit activităţile extraşcolare – serbarea în şcoli a zilei de 10 mai (Ziua Regelui) şi de 24 ianuarie (Ziua Unirii). Tot de la el a pornit educaţia fizică în şcoli, sub dictonul „mens sana in corpore sano”, care a inclus gimnastica şcolară. Tot de atunci s-au înfiinţat cantinele şcolare şi internatele și s-au introdus facilităţi de transport pentru elevii care locuiau la distanțe mari de școală. Tot el a reorganizat învăţământul universitar, instituit în timpul domnitorului A.I. Cuza, a mărit numărul facultăţilor și activităţile practice, pentru care au fost create condiţii în cadrul laboratoarelor universitare. Toate acestea au fost preluate în noul sistem unitar de educație al României Mari, după 1918.

 

 

 

La recensământul din 1899, procentul ştiutorilor de carte era de 22% din populaţia ţării, iar în 1912, ajunsese la 39,36% – aproape dublu, după măsurile introduse de Spiru Haret. 

 

Sistemul de educație al României Mari a preluat, cu un secol în urmă, modelul lui Spiru Haret, eliminând, după 1918, sistemele de educație care funcționau în Transilvania și Bucovina.

 

 

Influența studiilor asupra gândirii critice

 

La 1920, în cele mai multe școli din România Mare se dădea examenul de admitere în învăţământul secundar, pentru absolvenţii claselor primare, introdus prin reforma lui Spiru Haret. De asemenea, exista examenul de capacitate - de absolvire a gimnaziului. La absolvirea studiilor liceale se susținea un examen general care consta într-o lucrare scrisă la limba română, o traducere dintr-o limbă străină, probleme de rezolvat la matematică şi o disertaţie orală. Elevii aveau voie să consulte dicţionare şi diferite studii – așa cum arată Constantin Dinu, în lucrarea „Spiru Haret” (Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1970, p. 74). Scopul examenului de absolvire a liceului „nu era ca absolvenţii să dovedească gradul cunoştinţelor, ci să demonstreze influenţa studiilor efectuate asupra formării şi devoltării gândirii lor”, explică Manuela Tăbăcilă, în lucrarea „Spiru Haret – personalitate de prestigiu a ştiinţei şi învăţământului românesc”.

Citeşte mai multe despre:   România acum 100 de ani

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 




Senatorul republican Mitch McConnell consideră că Trump a provocat violenţele asupra Capitoliului

Senatorul republican Mitch McConnell consideră că Trump a provocat violenţele asupra Capitoliului
Preşedintele în funcţie al SUA, Donald Trump, a provocat mulţimea care a atacat Capitoliul pe 6 ianuarie, afirmă senatorul Mitch McConnell, liderului grupului republican din Senatul Statelor Unite. "Ultima dată...

Accident cumplit cu snowmobil, la Cavnic

Accident cumplit cu snowmobil, la Cavnic
Un bărbat de 30 de ani, care a căzut de pe un snowmobil și a fost lovit din spate de un alt snowmobil, a fost preluat cu o saltea vacuumatică și transportat la spital pentru investigații complexe. „Accident...

Guvernul schimbă Strategia de vaccinare

Guvernul schimbă Strategia de vaccinare
Executivul se reunește miercuri, pe ordinea de zi fiind și modificarea Strategiei de vaccinare. Astfel, în etapa a doua sunt introduse persoane încadrate într-un grad de handicap, imobilizate, însoțitorii...

„Palatul lui Putin” - anchetă șocantă, publicată de Fondul de luptă împotriva corupţiei

„Palatul lui Putin” - anchetă șocantă, publicată de Fondul de luptă împotriva corupţiei
Fondul de luptă anticorupţie (FBK) al opozantului rus Aleksei Navalnîi a publicat astăzi, la două zile după arestarea sa la revenirea din Germania la Moscova, o anchetă care - potrivit FBK - demonstrează...

Statele Unite acuză China de "acte de genocid" asupra etnicilor uiguri

Statele Unite acuză China de "acte de genocid" asupra etnicilor uiguri
Abuzurile comise de autorităţile chineze asupra etnicilor uiguri din regiunea Xinjiang reprezintă "acte de genocid", a anunţat, marţi, Departamentul de Stat de la Washington, conform unui comunicat postat pe...

Rareș Bogdan nu exclude să candideze pentru președinția PNL

Rareș Bogdan nu exclude să candideze pentru președinția PNL
Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan nu exclude o candidatură la președinția formațiunii la congresul care va fi organizat în acest an. „Nu exclud, dar în același timp pot să susțin pe oricine...

Prognoza METEO pentru 20, 21, 22 și 23 ianuarie: Cer noros

Prognoza METEO pentru 20, 21, 22 și 23 ianuarie: Cer noros
Vremea se va încãlzi faţã de zilele precedente. Cerul va fi noros în regiunile intracarpatice, unde, mai ales ziua, vor fi precipitaţii slabe.   Acestea vor fi sub formã de ninsoare,  în...

Eurodeputat român: Rusia se transformă pe zi ce trece într-un gulag și avem obligația să acționăm

Eurodeputat român: Rusia se transformă pe zi ce trece într-un gulag și avem obligația să acționăm
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a declarat, astăzi, în plenul Parlamentului European, că „Rusia de astăzi se transformă pe zi ce trece într-un gulag”: „Putin, prin comportamentul său, impunând practici st...

Cîțu: Nu are nicio atribuție Vlad Voiculescu dacă pleacă sau nu dl Gheorghiță

Cîțu: Nu are nicio atribuție Vlad Voiculescu dacă pleacă sau nu dl Gheorghiță
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, nu are nici o atribuție privind înlocuirea lui Valeriu Gheorghiță de la coordonarea CNCAV, spune Florin Cîțu, care precizează că acest comitet este în subordinea...

Peste 34.000 de români, vaccinați în ultimele 24 de ore

Peste 34.000 de români, vaccinați în ultimele 24 de ore
Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV) a anunțat că în ultimele 24 de ore peste 34.000 de români au primit prima doză a vaccinului, iar 670 de persoane au...

Dr. Valeriu Gheorghiță, despre problemele platformei de vaccinare: Este foarte dificil când platforma este în producție să intervii cu multe modificări și vom anunța din timp aceste perioade de mentenanță, care se pot face pe timpul nopții

Dr. Valeriu Gheorghiță, despre problemele platformei de vaccinare: Este foarte dificil când platforma este în producție să intervii cu multe modificări și vom anunța din timp aceste perioade de mentenanță, care se pot face pe timpul nopții
Coordonatorul campaniei de vaccinare Valeriu Gheorghiță a anunțat că platforma de vaccinare din România va fi îmbunătățită și că ea ar putea fi utilizată în cadrul programului național de vaccinare, și la...

VIDEO. Valeriu Gheorghiță: Pentru etapa a doua avem 299 de centre, totalizând 487 de fluxuri de vaccinare sau puncte de vaccinare

VIDEO. Valeriu Gheorghiță: Pentru etapa a doua avem 299 de centre, totalizând 487 de fluxuri de vaccinare sau puncte de vaccinare
Un număr de 299 de centre de vaccinare, totalizând 487 de puncte de vaccinare, sunt disponibile în etapa a doua a campaniei, a declarat, marți, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, dr. Valeriu...

CCR a amânat discuțiile pe sesizările AUR privind învestirea Guvernului Cîțu

CCR a amânat discuțiile pe sesizările AUR privind învestirea Guvernului Cîțu
Curtea Constituțională a României a amânat, marți, pentru 26 ianuarie, discuțiile pe sesizările AUR asupra Hotărârii Parlamentului 31/ 2020 privind învestirea Guvernului Cîțu. „În şedinţa din data de...

Activistul de mediu Daniel Bodnar, implicat într-un accident rutier grav

Activistul de mediu Daniel Bodnar, implicat într-un accident rutier grav
Activistul de mediu Daniel Bodnar a fost implicat într-un accident rutier grav, luni noapte, în jurul orei 2:20, pe raza comunei Sucevița, informează Monitorul de Suceava. Bodnar era pasager în mașina condusă...

Medicii de familie susțin că imunizarea antigripală a copiilor reduce riscul unei duble infectări

Medicii de familie susțin că imunizarea antigripală a copiilor reduce riscul unei duble infectări
Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) trage un semnal de alarmă asupra posibilității creșterii numărului infecțiilor respiratorii și al cazurilor de gripă după redeschiderea școlilor,...
Serviciul de email marketing furnizat de