Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform Ordinului de Ministru semnat de Ligia Deca, în anul școlar 2023-2024, vacanța de primăvară va fi între Paștele ortodox și cel catolic. Ministrul Educației nu a ținut cont de niciuna dintre propunerile venite de la cei care au depus amendamente în timpul perioadei de dezbatere publică a proiectului. Există și zilele libere legale pentru cele două sărbători. „Motivul principal pentru care această vacanță se află între cele două sărbători pascale, pe lângă egalitate de tratament între confesiuni, este și echilibrarea modulelor din punct de vedere pedagogic. Este normal ca ele să nu fie dezechilibrate din punct de vedere al numărului de săptămâni. De aceea am rămas pe această barieră”, a explicat ministrul Ligia Deca, aflată la Sibiu, la sfârșitul săptămânii trecute.
Federația părinților și aparținătorilor legali din România (FEPAL) a cerut stabilirea vacanței de primăvară în apropierea sărbătorilor cu zile libere legale, între 22-30 aprilie, urmând zilele libere între 1 și 6 mai. Principalul motiv invocat de aceștia a fost acela de a le da posibilitatea elevilor care învață în România să-și viziteze părinții plecați la muncă în străinătate. Ministrul Educației nu a considerat aceste argumente valabile pentru mutarea vacanței.
Cerințele nu au fost luate în considerare
Alte argumente au fost legate de nevoia unui număr mai mare de zile libere pentru organizarea diferitelor etape ale olimpiadelor școlare, iar reprezentanții industriei ospitalității au depus, la rândul lor, amendamente pentru prelungirea vacanței de vară, până pe 18 septembrie, motivând prin nevoia de a prelungi sezonul estival pe Litoral. Asociația Națională a Agențiilor de Turism a propus renunțarea la vacanțele din perioada toamnei, pentru a fi prelungite celelalte. Nici aceste cerințe nu au fost luate în considerare.
Au mai fost situații similare, în anii anteriori, iar vacanța a fost stabilită fie între cele două sărbători, fie au fost avantajați creștinii ortodocși, pentru că s-a ținut cont de procentul acestora de peste 86%, din populația României. Astfel, în anul 2013, Paștele catolic a fost pe 31 martie, iar cel ortodox pe 5 mai, vacanța fiind între 6 și 14 aprilie. În anul școlar 2015-2016, Paștele catolic a fost pe 27 martie, iar cel ortodox a fost pe 1 mai, vacanța fiind între 23 aprilie și 3 mai 2016. În anul școlar 2020-2021, Paștele catolic a fost pe 4 aprilie, iar cel ortodox în 2 mai, fiind prevăzute două vacanțe de câte o săptămână, 2 - 11 aprilie, respectiv 30 aprilie - 9 mai 2021.
Proiectul „scăpat” pe internet, cu erată
Anul acesta a mai existat o propunere de stabilire a două perioade de vacanță de primăvară din 2024, la fel ca în 2021 și pe modelul deja adoptat pentru vacanța mobilă din luna februarie. Informația a ajuns să se și publice pe pagina de Facebook a Ministerului Educației, pe 14 februarie, dar s-a anunțat apoi că era greșită. Ar fi fost o vacanță „mobilă” în luna martie, care includea Paștele catolic (31 martie 2024), și una care cuprindea Paștele ortodox (5 mai 2024), structură care răspundea cerințelor venite din partea mai multor organizații de părinți.
Ministerul a publicat o erată, arătând că există oricum săptămâni în care nu se țin cursuri, în lunile aprilie și mai 2024, respectiv „Săptămâna Verde” și „Școala altfel”, care se vor lega de vacanța din perioada 13-21 aprilie. Există și posibilitatea de a se face „punți” de 1 Mai, cu Paștele ortodox.
Citește pe Antena3.ro
Unul dintre principalele argumente aduse de Ministerul Educației pentru renunțarea la vacanța de Paște a fost și faptul că România este printre țările europene cu cele mai puține săptămâni de școală pe an, însă nu se ține cont de structura socială deosebită față de cea din alte țări, milioane de părinți români fiind plecați la muncă în străinătate, în timp ce copiii rămân la școală în țară. Toate studiile din ultimii 15 ani arată o agravare a situației psihologice și sociale a acestor copii, care aveau posibilitatea de reîntregire a familiei măcar în vacanța de Paște, dar acum nu vor mai putea să-și viziteze părinții. Acest lucru se întâmplă în timp ce statul pretinde că are programe de sprijin pentru românii plecați din țară și pentru minorii care suferă din cauza absenței îndelungate a părinților.
Motive religioase pentru alte legi
Pe de altă parte, legiferarea din România suferă și de o totală lipsă de coerență, iar acest lucru este evident dacă punem față în față explicațiile ministrului Ligia Deca și un proiect de lege trecut deja de Senat, care prevede ca românii creștini ortodocși, romano-catolici, greco-catolici și penticostali să aibă două zile nelucrătoare, pe 6 și 7 ianuarie, pentru Bobotează și Sfântul Proroc Ioan Botezătorul. Proiectul de lege a fost inițiat, în toamna anului trecut, de președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele PSD, împreună cu deputatul PSD Alfred Simonis.
În expunerea de motive pentru acest proiect de lege se specifică foarte clar de ce este nevoie de zile libere pentru pregătirea credincioșilor: „în această zi, cea mai mare parte a credincioșilor ortodocși sunt prezenți la biserică, pentru a primi Agheasma Mare. În tradiția ortodoxă, Sfințirea cea Mare a apei sau Agheasma Mare este o rânduială liturgică săvârșită doar de Bobotează”. Inițiatorii proiectului au motivat nevoia zilelor de pregătire pentru aceste sărbători și prin conținutul Legii privind libertatea religioasă: „pentru a asigura la modul concret libertatea de religie, garantată de Declarația Universală a Drepturilor Omului, de Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de Constituția României și de Legea nr. 489/2006, privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor”, se arată în expunerea de motive. Un alt argument solid este numărul foarte mare de români creștini ortodocși ( 16.307.004), reprezentând 86,45% din totalul populației României.
Revoltați de această situație nu sunt doar cei din asociațiile de elevi și de părinți, ci și mulți politicieni care văd în decizia ministrului Educației o discriminare a majorității populației României și o-ncălcare a Drepturilor Omului, prin eliminarea posibilității de pregătire a creștinilor, atât ortodocși, cât și catolici, pentru Paște, astfel încât se încalcă, practic, dreptul la libertatea religioasă. Deputatul PSD de Giurgiu Marian Mina a avut una dintre cele mai dure reacții, postând pe pagina personală de facebook un mesaj la adresa conducerii Ministerului Educației: „Nici comuniștii nu și-au permis să scoată vacanța de Paște pentru elevi! Și ar fi bine să nu înceapă acum Ministerul Educației să strice această tradiție, cu tot felul de propuneri și explicații aberante. Dintotdeauna, copiii au avut vacanță școlară de Paște. Este un bun prilej de a merge la Biserică alături de părinți, de a se împărtăși și de a respecta tradițiile creștine. Nu pot fi de acord cu ruperea copiilor de toate aceste tradiții, doar pentru că niște oameni fără Dumnezeu din fruntea ministerului vor asta! E de ajuns inepția cu „vacanța de schi”, într-o țară în care mai avem atâtea de făcut pentru copii, pentru a le asigura un trai decent. Nu le luați și vacanța de Paște!”, a scris deputatul Marian Mina.
Pentru primăvara anului 2024, zile libere legale sunt oricum în Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paște, existând și posibilitatea de a se face punte cu zilele libere de 1 și 2 mai, însă elevii care au părinții plecați în străinătate nu au suficient timp la dispoziție pentru a merge în vizită la aceștia.
Profesorii nu sunt afectați
Singurii care nu se revoltă sunt profesorii, pentru că nu-i afectează în niciun fel structura anului școlar, zilele de muncă și cele libere rămânând la fel, indiferent cum este programată vacanța de Paște. „Este un subiect prea mult politizat, fără să se țină cont de realitățile sistemului de învățământ. Nu interesează pe nimeni faptul că altă variantă nu face decât să dezechilibreze structura anului școlar. Nu suntem mai puțin credincioși dacă avem vacanța între sărbători”, spune Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”. Profesorii nu au ripostat până acum, pentru structura anului școlar următor. „Nu am primit nicio nemulțumire, ceea ce înseamnă că se agreează această variantă”, spune și Simion Hăncescu, președintele FSLI.
