Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia germană pentru studierea şi evaluarea operelor care constituie ceea ce presa a denumit “comoara nazistă”, adică cele peste 1.600 de opere de artă descoperite dosite în casele unui octogenar german – Cornelius Gurlitt - , Taskforce, a anunţat vineri că a primit peste 200 de solicitări de restituire. Comisia, însărcinată să facă lumină în legătură cu provenienţa operelor de artă furate de nazişti, a fost copleşită de o sarcină imensă.
Şefa comisiei, Ingeborg Berggreen-Merkel, a declarat că apelul pe care comisia şi ea însăşi l-au lansat către familiile presupuselor victime ale spolierilor din perioada nazistă a primit numeroase răspunsuri. “Examinăm fiecare caz individual, oamenii au dreptul la acest lucru”, a precizat Berggreen-Merkel pentru agenţia germană DPA, scrie 20minutes.ch.
Grupul de lucru, format din 14 persoane, a fost creat acum un an. Scopul oficial a fost acela de a se face lumină în legătură cu autenticitatea, valoarea şi mai ales provenienţa “comorii naziste” găsite la Cornelius Gurlitt. Este vorba despre opere de artă semnate de mari maeştri precum Chagall, Matisse, Degas, Otto Dix, Picasso etc. Cornelius Gurlitt era fiul unui colecţionar şi negustor de artă preferat al regimului celui de-al Treilea Reich, Hildebrand Gurlitt.
Circa 500 dintre operele descoperite în apartamentul din Munchen (Germania) al octogenarului şi din Salzburg (Austria) ar putea proveni din furturile de opere de artă operate de nazişti, de la evrei.
Taskforce a început prin a-şi concentra munca pe cercetări privind solicitările depuse de supravieţuitori ai Holocaustului, apoi pe cele ale descendenţilor. “Vrem să oferim răspunsuri pe cât de repede posibil acestor oameni ale căror familii au suferit atât în condiţii înfricoşătoare”, a declarat şefa comisiei.
Origine litigioasă
Cornelius Gurlitt, asupra căruia a fost descoperită din întâmplare “comoara nazistă”, a decedat în luna mai şi a desemnat, înainte de moarte, Muzeul de Artă din Berna drept moştenitor al colecţiei sale. Muzeul a anunţat abia la finele lui noiembrie că acceptă moştenirea. Printre cele peste 1.600 de opere, circa 500 sunt de origine litigioasă, fiind conservate într-o primă fază în Germania, în aşteptarea clarificărilor privind provenienţa lor şi o eventuală restituire.
Echipele muzeului din Berna au confirmat că o pânză semnată de Camille Pissaro, provenind din colecţia Gurlitt, a făcut cu siguranţă obiectul unei spolieri a regimului nazist, scrie artmediaagency.com.
Opera, intitulată “Catedrala din Paris” (1902), a fost identificată de o echipă de cercetători, împreună cu o altă operă, “Vedere din Paris” (1902), repertoriată în baza de date a obiectelor spoliate de nazişti, de la Jeu de Paume. Rechiziţionat de nazişti, muzeul a permis depozitarea şi tranzitul operelor de artă jefuite de nazişti.
Directorul muzeului, Matthias Frehner, a confirmat identificarea. Reacţia rapidă a muzeului şi promisiunea unei restituiri în termen rezonabil i-ar putea linişti pe sceptici, care se îndoiau de angajamentul luat de muzeu, acela de a restitui fiecare operă furată. Pânza este dintre cele descoperite în februarie la locuinţa lui Gurlitt din Salzburg.
Citește pe Antena3.ro
