A fost localizată epava avionului prăbuşit în Atlantic

Cea mai plauzibilă teorie privind cauzele prăbuşirii avionului este intrarea aeronavei într-o zonă de turbulenţe extrem de intense, potrivit unei analize publicate de cotidianul britanic The Times.

Un scaun de avion, un tambur şi alte resturi, observate în apropierea insulelor São Pedro şi São Paulo
Rămăşiţe care par să provină din epava unui avion au fost descoperite în largul Oceanului Atlantic, în apropierea unor insule nelocuite. Mai multe nave ale marinei braziliene au primit ordin să meargă spre locul unde plutesc rărmăşiţele şi să le recupereze, pentru a se stabili dacă acestea au legătura cu Airbus-ul dispărut.

Forţele Aeronautice Braziliene (FAB) au confirmat informaţia că au descoperit, la 160 de km de insulele  São Pedro şi São Paulo, rămăşiţe care ar putea proveni din aeronava Airbus A 330 dispărută.

Potrivit postului brazilian TV Globo, primele informaţii despre descoperire au fost oferite de un radioamator care a reuşit să capteze frecvenţa prin care ţineau legătura cei de la Forţele Aeronautice.

Descoperirea rămăşiţelor a fost făcută în această după-amiază, de echipajele avioanelor care survolau la nord-est de arhipelagul Fernando de Noronha. Potrivit presei braziliene, din avioane s-a putut observa şi o pată de ulei, localizată la 700 de km de Noronha şi la aproximativ 160 de km insulele São Pedro şi São Paulo.

Potrivit colonelului Jorge Antônio, vice-comandant al Centrului de Comunicaţii Aeronautice, ar fi fost observate un scaun de avion, o bilă mare portocalie, mici bucăţi de culoare albă şi un tambur.
Colonelul a mai precizat că rămăşiţele au fost localizate, dar nu şi culese. Navele marinei braziliene care sunt în misiune de căutare a avionului dispărut au fost direcţionate către locul în care au fost observate rămăşiţele. Oficialul brazilian a mai precizat că nu se va putea spune că este vorba de Airbus-ul dispărut decât după ce resturile observate în ocean vor fi culese şi analizate.

Reprezentanţii Air France au recunoscut că şansele de a găsi supravieţuitori, la atâtea ore după accident, sunt foarte reduse, mai ales că adâncimea oceanului este foarte mare în zona în care pare să se fi produs tragedia.

Insulele nelocuite
Insulele São Pedro şi São Paulo în apropierea cărora pare să se fi produs accidentul se află în zona ecuatorială a Oceanului Atlantic, între coasta vestică a continentului african şi cea estică a Braziliei. Distanţa dintre insule şi oraşul Natal de pe pe coasta de nord est a Braziliei este de aproximativ 1.000 de km.
Insulele nu sunt locuite şi nu au apă potabilă. Excepţie fac militarii şi oamenii de ştiinţă care lucrează în zonă.
Insulele aparţin Braziliei.


Pasagerii au trimis sms-uri celor dragi, înainte de tragedie
Mai mulţi pasageri aflaţi la bordul avionului dispărut au trimis sms-uri de pe telefonul mobil celor dragi.
Potrivit cotidianului brazilian Jornal de Notícias, mesaje ca "Te iubesc" sau "Mi s-a făcut frică" au fost primite de membrii familiilor unora dintre pasagerii aflaţi la bordul cursei plecate din Rio de Janeiro..
Preşedintele sindicatului din aeronautică din Brazilia, Ronald Jenkins, a confirmat că mesajele au fost trimise când aeronava survola Ilha do Sol, din arhipelagulu Capului Verde.
Insula se află la aproximativ 500 de km de Dakar, capitala Senegalului, aflată pe coasta de vest a Africii.
Carmen Pleşa


Profesoară româncă la bordul avionului dispărut
Românca aflată la bordul aeronavei Air France care a dispărut luni deasupra Oceanului Atlantic, cu 228 de persoane la bord, se numeşte Violeta Băjenaru-Declerck, informează Mediafax.

Originară din Buzău, femeia avea 34 de ani, era măritată de nici o lună cu un cetăţean francez, şi era cadru universitar la Ecole de Bois din Nantes (Franţa), unde preda Ştiinţe Economice şi ocupa funcţia de responsabil pentru Relaţii Internaţionale. În această calitate călătorise în Brazilia, întrucât pregătea diverse proiecte pentru studenţi.

Rudele refuză, deocamdată, să stea de vorbă cu presa. În schimb, fostul diriginte al Violetei Băjenaru a declarat pentru Jurnalul Naţional că încă din perioada liceului tânăra era dornică să se implice în orice proiect ce ar fi presupus colaborări şi parteneriate cu instituţii de învăţământ de peste hotare. "Fiind şi prima promoţie de după revoluţie (a absolvit liceul în 1994 - n.r.), era foarte activă şi lua parte la tot felul de proiecte externe. Cum era o deplasare, ea făcea parte din delegaţia de elevi", ne-a spus profesorul Iacob Nicolae, de la Liceul B.P. Haşdeu" din Buzău.

Datele de identificare au fost transmise luni de autorităţile franceze prin intermediul Consulatului de la Paris, ajungând la Ministerul de Interne, care a anunţat familia. Autorităţile române s-au străduit, de altfel, să nu dea informaţii despre identitatea Violetei Băjenaru. "Până în prezent nu am primit din partea familiei acordul de a face public numele persoanei în cauză", a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Alin Şerbănescu.

Brazilia, Franţa şi, mai nou, Statele Unite sunt implicate într-o amplă operaţiune de localizare a rămăşiţelor aeronavei care a dispărut de pe ecranul radarului în timp ce survola Oceanul Atlantic. De altfel, această dispariţie face obiectul a numeroase semne de întrebare ridicate ieri de presa franceză.


TURBULENŢE, NU FULGER
Cea mai plauzibilă teorie privind cauzele prăbuşirii avionului este intrarea aeronavei într-o zonă de turbulenţe extrem de intense, potrivit unei analize publicate de cotidianul britanic The Times. "Dacă accidentul ar fi fost cauzat de un fulger, s-ar pune în discuţie întregul design al aeronavei Airbus A330, care se bucură de o foarte bună reputaţie în întreaga lume", se arată în textul citat.

Se întâmplă des ca avioane de dimensiuni medii sau mari să fie lovite de fulger şi foarte rar ca ele să fie afectate. O statistică citată de Times indică faptul că fiecare aeronavă comerială e lovită de fulger cel puţin o dată pe an.

Turbulenţele violente din "inimile" furtunilor sunt, însă, ameninţări serioase chiar şi pentru avioanele de mari dimensiuni. De obicei, piloţii le evită şi ridică aparatele de zbor până la o înălţime sigură, situându-se deasupra zonelor critice. Cel mai cunoscut caz în care turbulenţele au dus la prăbuşirea unei aeronave a avut loc în 1966. O cursă pe ruta Tokyo-Hong Kong nu a mai ajuns niciodată la destinaţie. Toate cele 124 de persoane aflate la bord au murit.

Din anchetă a rezultat că "pe neaşteptate, aeronava a intrat într-o zonă de turbulenţe anormal de puternice, care au adăugat o presiune peste limita pentru care aparatul nu fusese proiectat".

Despre zborul Air France 447 se ştie, momentan, că se afla în zona de producere a unei furtuni tropicale şi că sistemul electric a "căzut" brusc şi total, anulând numeroasele mijloace de comunicare cu solul şi, de asemenea, posibilitatea apelării la sistemul energetic auxiliar. Prin urmare, este foarte probabil ca, din pricina unor turbulenţe extrem de puternice cauzate de furtuna tropicală, avionul să fi pierdut altitudine fără ca piloţii să poată face ceva, apoi să se fi rupt, concluzionează The Times.


Căutările vor dura "atât timp cât va fi necesar"
Herve Morin, ministrul francez al Apărării, a declarat astăzi că vor continua căutările "atât timp cât va fi necesar" pentru a găsi avionul Airbus A330. "Mijloacele au fost desfăşurate la faţa locului şi le vom pune la dispoziţie cât va fi necesar", a declarat Morin pentru postul de radio Europa 1. El a subliniat că au fost trimise "toate mijloacele maritime şi aeriene" care pot fi mobilizate.

În privinţa luminilor portocalii observate de un pilot brazilian în presupusa zonă a catastrofei, "avem de-a face cu o ipoteză, dar care, din punctul nostru de vedere, nu este confirmată", a precizat el.

Referitor la cauzele catastrofei, Morin a declarat că "toate ipotezele trebuie examinate".
"Nu avem dreptul să excludem prin definiţie o acţiune teroristă, deoarece terorismul este principala ameninţare pentru toate democraţiile occidentale", a declarat el. "Dar nu dispunem în prezent de nici un element care să ne permită să coroborăm indiferent cât de puţine informaţii despre cauza accidentului", a adăugat el.


Le Figaro: Turbulenţele sau un act terorist, cauze posibile ale dispariţiei avionului Airbus
Publicaţia franceză Le Figaro prezintă, în ediţia online, cauze posibile ale dispariţiei aparatului Airbus A330, aparţinând companiei Air France, care făcea legătura Rio de Janeiro-Paris, enunţând ca posibile scenarii turbulenţele, o defecţiune sau comiterea unui act terorist.

Cotidianul argumentează mai întâi de ce ipoteza susţinută, luni, de conducerea Air France, conform căreia aparatul ar fi fost lovit de un fulger, nu se susţine. Astfel, osatura avioanelor moderne este construită din aluminiu, deşi alte părţi sunt alcătuite din diferite aliaje. Airbus A330 nu are decât 10 la sută aliaje. În plus, fulgerul intră printr-o parte şi iese prin alta, iar în ziua de astăzi avioanele sunt lovite în mod frecvent de fulgere fără să fie avariate. Ultima dată când un avion lovit de fulger s-a prăbuşit a fost în 1963, iar explozia s-a produs din cauza vaporilor de la carburanţi. Astăzi, aparatele de zbor sunt echipate cu sisteme de evacuare care împiedică astfel de evenimente.

Prima ipoteză evocată este cea a turbulenţelor, care poate fi luată în calcul, deoarece la momentul când a dispărut de pe radare, avionul se afla în mijlocul unei zone de convergenţă intertropicală, una dintre cele mai periculoase de pe glob. Aici, masele de aer cald şi umed mişcate de alizee se întâlnesc la atitudini mari. De obicei, zona de convergenţă intertropicală este înconjurată de nori cumulonimbus, care se află la altitudinea de 10.000 de metri, înălţimea medie la care zboară avioanele de linie. Prin urmare, aparatele se întâlnesc cu partea superioară a acestor nori uriaşi, cea mai ucigaşă, traversată de curenţi de aer atât de puternici încât pot distruge un avion de mari dimensiuni în bucăţi. Teoretic, aceşti nori pot fi ocoliţi, însă în cazul Airbusului, acesta zbura noaptea, deci îi lipsea unul dintre miloacele prin care putea repera norul, adică cel vizual. Îi mai rămânea doar radarul meteo.

În privinţa penelor, Pierre-Henri Gourgeon, directorul general al Air France, a menţionat mai multe. El a afirma că "avionul a emis mesaje automate de mentenanţă, pentru a anunţa o serie de defecţiuni", în special o pană electrică. Aceste "mesaje" sunt transmise automat, fără intervenţia echipajului. Luni, Air France nu preciza natura acestor pene. Nu se ştie dacă ele au fost provocate de un fulger. În plus, un fulger poate cauza scurtcircuituri, dar la un avion modern totul are dublură sau triplură.

Le Figaro evocă şi ipoteza unui act terorist, deşi aceasta a fost minimizată de Guvernul francez. Potrivit unui pilot de linie, măsurile de securitate de pe aeroportul de la Rio nu sunt atât de stricte ca în Europa, Statele Unite, Asia sau în alte ţări din America Latină, iar teroriştii interesaţi să atace un avion francez ar fi putut profita de această "verigă slabă". Lipsa, luni după-amiază, a oricărei revendicări nu reprezintă un argument contrar, apreciază publicaţia franceză, estimând că explozia avionului deasupra apelor oceanului ar face şi mai dificilă, chiar imposibilă, găsirea unor indicii care să acrediteze prezenţa unei bombe la bord.
Mediafax
Pentagonul se implică în localizarea avionului prăbuşit în Atlantic


Drama produsă luni noapte este comparabilă, prin numărul mare de personalităţi aflate la bord, cu cea din  6 februarie 1958. Atunci, aeronava în care se aflau fotbaliştii celebrei echipe Manchester United s-a prăbuşit, decedând 23 de persoane.

Operaţiunilor de căutare a aparatului desfăşurate de Franţa şi Brazilia li s-a alăturat şi un avion al Gărzii civile spaniole. Potrivit Ministerului de Interne de la Madrid, avionul, echipat cu dispozitive de localizare, a decolat luni după-amiază de la Dakar, unde participa la dispozitivul european Frontex de prevenire a imigraţiei ilegale de pe coastele africane.

Căutările se desfăşoară într-o zonă imensă din Oceanul Atlantic, între nord-estul Braziliei şi arhipelagul capului Verde, de aproximativ 2.000 km, neacoperită în totalitate de radare, arată şi Agerpres.

La bordul aeronavei se aflau 80 de brazilieni, 73 de francezi, 18 cetăţeni germani, 9 italieni, 6 americani, 5 chinezi, 4 unguri, 2 spanioli, 2 britanici, 2 marocani şi 2 irlandezi. Familiile pasagerilor din aeronava dispărută au fost izolate pe aeroportul din Paris, pentru a nu fi deranjate de presă. Autorităţile franceze şi braziliene au luat deja măsurile care se impun în cazul unei catastrofe aviatice.


Multe personalităţi la bordul AF 447
Conform Air France, la bordul aeronavei dispărute în Atlantic se aflau foarte multe personalităţi.  Printre acestea se regăsesc numele preşedintelui Michelin pentru America Latină, Luís Roberto Anastácio şi Antônio Gueiros, membru în consiliul director şi, respectiv, directorul de informatică al filialei Michelin de la Rio,  Eirich Heine - preşedintele Consiliului de administraţie al companiei ThyssenKrupp Steel Atlantic, Pedro Luiz de Orleans -  descendent al ultimului împărat al Braziliei, Dom Pedro al doilea, Roberto Correa Chem - şeful clinicii de chirurgie plastică din oraşul Santa Casa -  profesorul Silvio Barbato, fost dirijor al orchestrei simfonice din Rio de Janeiro, oceanograful Leonardo Veloso Dardengo  şi  Gianni Zortéa - primarul Canal San Bovo ( Italia).


Primul interviu al lui Obama pentru presa franceză, provocat de dispariţia AF 447
Statele Unite ale Americii vor acorda "tot ajutorul necesar" în vederea stabilirii circumstanţelor în care a dispărut  aeronava Airbus A330 ce aparţinea companiei Air France, a declarat astăzi preşedintele american Barack Obama pentru postul francez i-TV. Canal+ notează că acesta este primul interviu acordat de Barack Obama pentru o media franceză!

"Statele Unite ale Americii vor acorda toate asistenţa necesară pentru a descoperi ce s-a întâmplat. Suntem îndureraţi de această veste, cu toate că nu ştim exact ce s-a întâmplat", a continuat preşedintele american, care a precizat că "toate gândurile /sale/ se îndreaptă spre familiile care aşteaptă. De fiecare dată când are loc o catastrofă aeriană, suntem cu toţii foarte îngrijoraţi. În contextul în care nu ştim ceea ce s-a întâmplat, nu mai pot face alte comentarii", a afirmat preşedintele american într-o intervenţie exclusivă pentru postul de televiziune. Interviul  urmează să fie difuzat integral în această seară pe postul Canal+.

SUA a trimis deja un avion militar de recunoaştere şi o echipă de salvare pentru a participa la căutările ce vizează localizarea avionului dispărut în ocean.


Prăbuşire misterioasă
Cuvântul "mister" revine cel mai des pe prima pagină a ziarelor din Fanţa, care îşi pun întrebări, marţi, în legătură cu dispariţia avionului Airbus A330 al companiei Air France în Oceanul Atlantic, soldată cu 228 de victime.

Să fie "trăsnetul" cel care a grăbit sfârşitul cursei Rio-Paris, când numeroase aparate sunt trăsnite în fiecare an fără a suferi pierderi?, se întreabă Laurent Joffrin în Liberation, referindu-se la "misterele" cursei aeriene Rio-Paris. Acelaşi termen, "misterul" cursei AF 447, este folosit de Le Figaro şi Le Parisien, iar La Croix menţionează "drama zborului Rio-Paris".

France-Soir prezintă fotografii ale apropiaţilor şi părinţilor cu ochii în lacrimi, sub un text laconic: "Ieri dimineaţă, la ora 04.15, ultimul mesaj al cursei AF-447 Rio-Paris". Se pot pune o mie de întrebări în faţa unei "asemenea incertitudini", într-o vreme în care sateliţii reuşesc să identifice până şi persoane pe stradă, subliniază L"Union/L"Ardennais.

La Montagne consideră că "o succesiune de factori agravanţi a provocat această pierdere pe cât de rapidă, pe atât de surprinzătoare". Le Telegramme menţionează altă pistă decât cea a trăsnetului care ar fi lovit avionul: "atentatul". Publicaţia recomandă ca, "pentru moment, să nu lăsăm complet la o parte această eventualitate", cât timp ea nu este exclusă de elemente tehnice.