Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Speranţele Georgiei şi Ucrainei de a deveni candidate la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, o dată cu următoarea reuniune ministerială a Alianţei s-au spulberat, practic, ca urmare a dezastruosului război ruso-georgian şi susţinerii extrem de slabe a americanilor pentru acest proiect, comentează France Presse.
Secretarul american de Stat în exerciţiu, Condoleezza Rice, a cărei ţară făcea până acum presiune asupra europenilor pentru ca ei să susţină Georgia şi Ucraina în dorinţa lor de aderare la NATO, a declarat până la urmă miercuri că dosarul aderării "nu mai este de actualitate”. "Nu este necesar, în acest moment, să discutăm despre MAP (Membership Action Plan, planul de acţiune pentru aderare)”, a declarat aceasta. Accesul la MAP reprezintă, de fapt, obţinerea statutului de candidat la aderare la NATO pentru un stat.
În aprilie 2008, la summit-ul NATO de la Bucureşti, statele membre NATO au refuzat să acorde MAP Ucrainei şi Georgiei, dar au promis să integreze ceva mai încolo aceste două foste republici sovietice proocidentale.
Chestiunea trebuie să fie din nou reexaminată la reuniunea ministerială prevăzută pentru marţi şi miercuri la Bruxelles, dar aliaţii sunt divizaţi. Dacă doamna Rice dă asigurări că nu este vorba despre o schimbare de macaz din partea americanilor în legătură cu acest dosar, declaraţia pe care a făcut-o pare totuşi o concesie făcută două state europene, în primul rând Germaniei şi Franţei, care se opun acordării statutului de candidate celor două state, pentru a menaja Moscova, foarte ostilă la această idee.
Fără a crea surpriză, Rusia s-a declarat "satisfăcută” de decizia americană, care pare a amâna sine die orice perspectivă de apropiere între Alianţă şi cele două aspirante. "Se pare că nimic nu se va produce pe termen scurt. Totul a devenit mult mai complicat din cauza războiului”, comentează analistul politic georgian Tornike Şaraşenidze.
A doua zi după invazia rusă din Georgia, Tbilissi şi Kievul apreciau că războiul a subliniat agresivitatea Kremlinului, sporind astfel şansele sale de a adera la NATO. Mai mulţi europeni erau de părere atunci că următoarea ţintă a Moscovei ar fi putut fi Ucraina.
Dar pentru Paris şi Berlin acest război nu a făcut decât să confirme riscurile care existau dacă Tbilissi intra în NATO, apreciază experţii. "NATO este un sistem de securitate şi ele şi-au dat seama că această securitate poate fi slăbită de orice manevră vizând integrarea Georgiei în NATO”, a declarat Paata Zahareişvili, analist al Centrului pentru Dezvoltare şi Cooperare din Tbilissi.
O altă sursă de fricţiuni pentru Alianţă: dubiile privind sănătatea democraţiei din Georgia, apărute după o violentă represiune a unei manifestaţii a opoziţiei la Tbilissi în 2007. "Geogia nu a atins încă standardele democratice pentru un membru NATO”, ceea ce suscită "decepţia” Occidentului, subliniază analistul georgian Şalva Lazarişvili, care are legături cu tabăra opoziţiei.
La rândul său, Ucraina a descurajat occidentalii prin interminabilele sale crize politice şi râca dintre preşedintele Viktor Iuşcenko şi rivala sa, premierul Iulia Timoşenko. Şansele Kievului de a accede la MAP în decembrie sau la viitorul summit NATO din 2009 sunt "inexistente”, a prezis în această săptămână fostul ministru al Apărării Anatoli Gritsenko, un ardent prooccidental. Chiar şi Preşedinţia, optimistă până acum, a sfârşit prin a admite un eventual eşec la Bruxelles. "Situaţia politică în Ucraina nu este favorabilă pentru ca membrii Alianţei să aprobe acum decizia de acordare a MAP pentru Ucraina”, a declarat luni un oficial cu rang înalt al Preşedinţiei, Andri Goncearuk. Ilustrarea perfectă a fracturii din cadrul puterii este faptul că el a făcut imediat vinovat pentru asta Guvernul.
SAAKAŞVILI CERE EUROPENI SA NU TRADEZE
Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a avertizat Europa în privinţa unei "trădări" a Georgiei, cu câteva zile înainte de reluarea negocierilor în vederea unui parteneriat între Uniunea Europeană şi Rusia, potrivit unui interviu acordat de acesta unui cotidian german, relatează AFP, preluată de Mediafax.
Într-un interviu acordat cotidianului german Tagesspiegel, Saakaşvili le-a recomandat oficialior europeni să dea dovadă de o bunăvoinţă limitată faţă de Moscova, menţionând că "vecinii mai mici ai Rusiei ar interpreta drept o trădare decizia ţărilor europene mari de a accepta agresivitatea Moscovei".
Negocierile dintre Rusia şi UE în vederea unui parteneriat consolidat au fost suspendate la 1 septembrie în urma conflictului georgian, dar urmează să fie reluate la 2 decembrie, a precizat, la jumătatea lunii noiembrie, Comisia Europeană.
Mihail Saakaşvili a cerut ca aceste negocieri de parteneriat să includă "o clauză care să oblige Rusia să respecte normele internaţionale".
Preşedintele georgian i-a cerut Germaniei să acţioneze pentru ca Moscova să renunţe la "naţionalismul său şi la acţiunile militare" care, în opinia lui, reprezintă o ameninţare pentru vecinii săi, pentru Europa şi pentru populaţia rusă. El a criticat totodată serviciile prestate de fostul cancelar german Gerhard Schroeder în cadrul marelui grup rus Gazprom.
El a respins din nou orice responsabilitate a sa în escaladarea militară a conflictului cu Rusia din vara trecută. "Ideea că Georgia şi-ar fi dorit acest război este absurdă. Nu am avut de ales decât să încercăm să creăm o linie de apărare în Osetia de Sud", a adăugat Saakaşvili. UE şi Rusia urmează să reia marţi discuţiile la Bruxelles, la nivelul negociatorilor ambelor părţi, în vederea unui acord de parteneriat consolidat. Acest document trebuie să-l succeadă pe cel datând din 1997, o perioadă când Rusia se refăcea cu greu după destrămarea Uniunii Sovietice.
