Afganistanul se dezintegrează rapid. Pe mulți îi așteaptă măcelul

La numai două luni după anunțul oficial al Casei Albe în privința retragerii trupelor SUA și NATO din Afganistan, până la 11 septembrie, provinciile din nordul țării cad, rând pe rând, în mâinile talibanilor. Astăzi, mișcarea fundamentalistă musulmană, alungată inițial de US Army în 2001, controlează aproape jumătate din Afganistan și este mai aproape ca niciodată să preia din nou puterea, la capătul celui mai lung război din istoria Statelor Unite, care s-a întins pe durata a 20 de ani. Prinși între retragerea americană și setea de răzbunare a talibanilor, zeci de mii de afgani disperați încearcă să fugă din țară. Pe mulți dintre ei îi așteaptă însă măcelul. 

La începutul săptămânii, talibanii au ajuns din nou la porțile orașului Mazar-i-Sharif, al patrulea ca mărime din Afganistan, pe care îl controlaseră în urmă cu două decenii, înainte să fugă din calea americanilor. Înainte să plece, ei au ferecat însă sute de captivi în containere de oțel, lăsându-i să moară sufocați de căldură, în mijlocul deșertului. Deși un comandant afgan a trimis luni sute de soldați, în încercarea de a apăra orașul, Mazar-i-Sharif va cădea din nou, foarte probabil, în mâinile insurgenților fundamentaliști. 

Tactica încercuirii

Asaltul talibanilor asupra Mazar-i-Sharif face parte dintr-o ofensivă masivă, care a provocat deja o îngrijorare enormă la Washington și Kabul. Una câte una, zone importante din nordul țării au fost ocupate de talibani, care au anunțat zilele trecute că, de la jumătatea lunii mai, au preluat controlul asupra altor 90 din cele 370 de districte ale teritoriului afgan. Unele dintre acestea au fost cucerite fără a se fi tras vreun foc de armă. De cealaltă parte, trimisul special al ONU în Afganistan, Deborah Lyon, a spus că numărul districtelor căzute în mâinile insurgenților, de la jumătatea lunii mai, ar fi, de fapt, de numai 50. El i-a avertizat însă, marți, pe membrii Consiliului de Securitate al ONU, că dezastrul va urma de abia de acum înainte. „Majoritatea districtelor capturate înconjoară capitalele de provincie, manevră care sugerează că talibanii se plasează pe poziții pentru a ocupa aceste orașe, de îndată ce trupele străine vor fi retrase în totalitate”, a declarat Lyon, citat de CNN. Informația întregește un tablou dezolant, care, deși nu la amploarea actuală, fusese anticipat în linii mari de cancelariile occidentale, după anunțul retragerii trupelor internaționale conduse de SUA. Potrivit unor surse militare americane, citate de presa de peste Ocean, inamicii talibani, alungați inițial în 2001, controlează astăzi aproape jumătate de țară și sunt mai aproape ca niciodată să preia din nou puterea. 

Populația moare de frică

Tactica de ocupare a teritoriilor aflate în jurul capitalelor de provincii este aplicată și în cazul ofensivei din nordul țării. Mazar-i-Sharif este un exemplu tipic. Talibanii au preluat controlul asupra districtelor importante din apropiere și au încercuit cel mai mare oraș din nordul țării, dând senzația că vor declanșa asediul final, de îndată ce ultimul soldat american va părăsi Afganistanul. În plus, talibanii au decis să atace în nord, în condițiile în care au aici cea mai mică bază de susținere din întreaga țară. Ei speră probabil ca, printr-o victorie în nord, să ocupe apoi extrem de rapid restul Afganistanului. Prin strategia adoptată, talibanii vor să bage frica în populație, să zdruncine moralul forțelor guvernamentale și, nu în ultimul rând, să dezintegreze puterea statului în toată țara, susțin experți în securitate, citați de CNN. Concomitent, disperate de ineficiența trupelor trimise de guvernul de la Kabul, comunitățile etnice afgane – de la hazari, la uzbeci și tadjici – încearcă să se organizeze și să se apere singure de atacurile sângeroase ale talibanilor. Ata Mohammad Noor, fost comandant militar și guvernator al Balkh, provincia a cărei capitală este Mazar-i-Sharif, a cerut grupării predominant tadjice Jamiat-e-Islami, care a luptat contra talibanilor, de partea Alianței Nordului, în anii ’90, să pună mâna din nou pe arme. „Cer tuturor comandanților și soldaților devotați ai Jamiat-e-Islami din întreaga țară să fie de partea forțelor afgane de securitate pentru a-și apăra pământurile și oamenii”, a scris el pe Twitter, la începutul săptămânii. Dincolo de chestiunile legate de securitate, actuala ofensivă talibană din nordul țării a demonstrat că negocierile dintre guvernul afgan și insurgenții fundamentaliști sunt, de fapt, o mare înșelătorie din partea talibanilor, obligați să se așeze la masa tratativelor de către acordul de retragere a trupelor americane, pe care l-au încheiat cu administrația Biden. Un reprezentant al executivului de la Kabul la negocierile cu talibanii, Habiba Sarabi, a recunoscut pentru CNN că actuala ofensivă militară a fundamentaliștilor în nord a luat prin surprindere forțele guvernamentale, afectându-le moralul. „Talibanii se mișcă rapid, ceea ce duce la o deteriorare rapidă a climatului de securitate. Am fost luați pe nepregătite de amploarea ofensivei din nordul țării. Talibanii exploatează frica și folosesc teroarea pentru a accelera preluarea controlului în regiune. Infiltrarea lor în capitalele provinciilor vine într-un moment cumplit pentru țară!”, a mărturisit Sarabi.

Justificare de fațadă

Ambasadorul SUA la ONU i-a avertizat marți pe talibani că o eventuală victorie militară nu le va aduce mult dorita recunoaștere la nivel internațional. De altfel, presupusa dorință a insurgenților pentru această recunoaștere s-a aflat, cel puțin la nivel oficial, la baza retragerii trupelor americane. Logica administrației americane a fost una simplă: talibanii nu-și vor încălca înțelegerile cu SUA, deoarece vor să fie acceptați la nivel internațional. Evenimentele ultimei săptămâni au contrazis însă total presupunerea americană. 

Fuga din calea talibanilor

În haosul ultimelor ore ale Războiului din Vietnam, SUA au evacuat mii de vietnamezi din sudul țării, care sprijiniseră armata americană și riscau să fie lichidați de guvernul comunist. Pe fondul retragerii trupelor SUA și NATO din Afganistan, până la data de 11 septembrie, mulți americani rememorează scenele disperate ale exodului vietnamez, cerând administrației Biden să evacueze mii de afgani, care au colaborat în ultimele două decenii cu US Army, fie ca interpreți, fie în altă calitate. În pofida sprijinului bipartid aproape unanim din Congres, administrația nu a luat încă nicio decizie în legătură cu această inițiativă. Numeroși congresmani au cerut Casei Albe să ia în calcul transferarea temporară a afganilor care au colaborat cu SUA și NATO în locații externe sigure, până la procesarea vizelor acestora în SUA. Unii au indicat Guam, teritoriu american utilizat în același scop la terminarea Războiului din Vietnam. În acest moment, administrația Biden se concentrează asupra accelerării unui program special de vize pentru afganii care au ajutat trupele SUA. Deocamdată, 18.000 de afgani așteaptă să fie procesați prin intermediul acestui program. Numărul lor nu-i include însă și pe membrii de familie, care ar ridica totalul la 70.000 de persoane, potrivit estimărilor făcute de AP. 

Peste 300 de interpreți folosiți de americani și de trupele NATO au fost uciși în Afganistan, începând din 2016. În același timp, mii de afgani au primit amenințări cu moartea.