Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Administrația nu are un obiectiv politic clar și nici un scop clar. Este oare vorba despre prelungirea conflictului, adică exact ceea ce dorește și Vladimir Putin?”, se întreba recent, în mod retoric, republicanul texan Michael McCaul, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților a Congresului SUA.
„Este oare vorba să le oferim ucrainenilor doar un sprijin suficient pentru a supraviețui și nu pentru a câștiga? Nu văd o politică pentru victorie în acest moment, iar dacă nu avem asta, atunci ce facem?”, a continuat el.
În mod public, până acum au existat extrem de puține puncte de vedere diferite între președinții Joe Biden și Volodimir Zelenski, iar parteneriatul lor puternic s-a bucurat de o expunere mediatică imensă, luna trecută, atunci când șeful Casei Albe a făcut o vizită-surpriză la Kiev.
Pe baza conversațiilor purtate cu zece responsabili americani - oficiali ai administrației de la Washington, congresmani și experți de politică externă -, site-ul de știri „Politico” dezvăluie că între SUA și Ucraina au apărut însă, în ultima vreme, o serie de puncte de tensiune.
Între acestea se numără, conform sursei citate, sabotarea gazoductelor „Nord Stream”, apărarea îndârjită, soldată cu numeroase victime și irosirea de resurse, a Bahmutului, oraș ucrainean lipsit de importanță strategică, precum și un plan de luptă pentru recuperarea Crimeei, regiune în care forțele rusești sunt puternic baricadate de aproape un deceniu.
Oficial, înalți responsabili ai administrației Biden susțin că unitatea dintre Washington și Kiev este extrem de strânsă. În culise, se fac însă eforturi intense pentru a ascunde divergențele existente, care destramă încet-încet alianța aparent indestructibilă dintre cele două părți, dezvăluie site-ul american.
Controversa Bahmut
Timp de nouă luni, Rusia a asediat Bahmutul, deși capturarea orașului din sud-estul Ucrainei nu ar aduce o contribuție strategică semnificativă la schimbarea traiectoriei războiului.
Bahmut a devenit punctul central al luptelor din ultimele săptămâni, în care mercenarii și prizonierii recrutați de grupul militar privat Wagner conduc ofensiva asupra forțelor ucrainene. Ambele părți au suferit pierderi grele și au redus orașul la ruine. Ucrainenii refuză să-și abandoneze pozițiile de apărare, chiar dacă acest lucru provoacă pierderi enorme în rândurile lor.
„Fiecare zi în care apărăm orașul ne permite să câștigăm timp pentru a pregăti rezervele și viitoarele operațiuni ofensive.”, susține generalul-colonel Oleksandr Sirski, comandantul forțelor terestre ucrainene.
„În același timp, în luptele pentru această fortăreață, inamicul pierde cea mai pregătită și mai capabilă componentă a armatei sale - trupele de asalt ale grupului Wagner.”, mai spune el.
Mai mulți oficiali ai administrației de la Washington sunt însă tot mai îngrijorați de faptul că Ucraina pierde atât de mulți oameni și muniții în Bahmut, încât acest lucru ar putea afecta capacitatea armatei lui Zelenski de a organiza o contraofensivă majoră în această primăvară.
„Cu siguranță, nu vreau să nu iau în considerare munca extraordinară pe care soldații și liderii ucraineni au depus-o pentru a apăra Bahmutul, dar cred că orașul are mai mult o valoare simbolică decât o valoare strategică și operațională.”, a precizat, recent, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin.
Deocamdată, Kievul a ignorat sugestia șefului armatei SUA.
„Nord Stream” și livrările de arme
Între timp, o evaluare a serviciilor de informații americane a sugerat că „un grup proucrainean” este responsabil pentru distrugerea conductelor de gaze naturale „Nord Stream”, în toamna anului trecut, aruncând astfel o nouă lumină asupra unui mister încă neelucidat.
Noile informații, raportate pentru prima dată de prestigioasa publicație „The New York Times”, nu conțineau prea multe detalii, însă par să dărâme teoria potrivit căreia Moscova ar fi responsabilă pentru sabotarea conductelor care au livrat gaz rusesc în Europa.
Analiștii serviciilor de informații nu cred că Zelenski sau consilierii săi au fost implicați în acest act de sabotaj, dar administrația Biden a transmis Kievului - la fel cum a făcut-o și atunci când o mașină-capcană din Moscova a ucis-o pe fiica unui important naționalist rus, anul trecut, - că anumite acte de violență în afara granițelor Ucrainei nu vor fi tolerate.
Concomitent, în SUA există o frustrare tot mai mare în legătură cu livrarea de arme americane către Ucraina. SUA au trimis, de departe, cele mai multe arme și echipamente pe front, dar Kievul a vorbit întotdeauna despre următorul transport de ajutoare.
Deși majoritatea membrilor administrației Biden au fost înțelegători față de necesitatea disperată a Kievului de a se apăra, au existat o serie de nemulțumiri în legătură cu solicitările constante ale ucrainenilor pentru livrarea de noi muniții.
În câteva ocazii, responsabilii americani au fost iritați și de faptul că Zelenski nu și-a arătat recunoștința corespunzătoare, susțin doi oficiali de la Casa Albă, citați de „Politico” sub acoperirea anonimatului.
„Cred că administrația este divizată, Consiliul Național de Securitate este divizat” în privința armelor care trebuie trimise în Ucraina, afirmă, la rândul lui, McCaul, aflat în contact permanent cu înalți oficiali ai lui Biden. „Vorbesc cu o mulțime de militari de rang înalt și ei sunt, în mare parte, de acord să le dăm ATACMS.”, a adăugat el.
Administrația Biden nu a furnizat aceste rachete cu rază lungă de acțiune, deoarece există puține în arsenalul de rezervă al Americii. Există, de asemenea, teama că Ucraina ar putea lovi ținte rusești îndepărtate, ceea ce ar putea duce la o escaladare a războiului.
Între timp, un raport recent potrivit căruia Pentagonul a împiedicat executivul de la Washington să ofere Curții Penale Internaționale dovezi privind posibilele crime de război ale rușilor a adus o altă lovitură unității americano-ucrainene.
Oficialii de la Casa Albă au fost consternați atunci când întreaga poveste a apărut în „The New York Times”, temându-se că aceasta ar putea afecta argumentele de ordin moral invocate de SUA pentru susținerea Ucrainei în privința crimelor de război și a crimelor împotriva umanității comise de Rusia.
Divergențe asupra sfârșitul războiului
Administrația Biden a afirmat pe un ton categoric că alianța dintre SUA și Kiev rămâne puternică și va dura atât timp cât războiul va continua.
Casa Albă se află „într-o comunicare constantă cu Ucraina, deoarece susținem apărarea suveranității și integrității lor teritoriale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate, Adrienne Watson.
Ea a adăugat că, în condițiile în care Putin nu dă semne de încetare a războiului, „cel mai bun lucru pe care îl putem face este să continuăm să ajutăm Ucraina să aibă succes pe câmpul de luptă, astfel încât să se afle în cea mai puternică poziție posibilă la masa negocierilor, atunci când va veni acel moment”.
Cu toate acestea, divergențele tot mai mari în legătură cu derularea conflictului prefigurează o divizare crescută în privința dezbaterii asupra modului în care se va încheia războiul.
Deși Biden a promis un sprijin constant, iar cuferele federale rămân deocamdată deschise, SUA au fost extrem de clare în privința faptului că nu pot finanța Ucraina la nesfârșit, la acest nivel. Chiar dacă susținerea Kievului a fost, în mare parte, un efort bipartizan, un număr mic, dar în creștere de republicani au început să își exprime scepticismul în privința utilizării fondurilor americane pentru a ajuta Ucraina, fără a se întrevedea sfârșitul unui război ce pare de lungă durată.
Printre cei care și-au exprimat îndoiala asupra sprijinului pe termen lung se numără președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy, care a declarat că SUA nu vor oferi Ucrainei un „cec în alb” și a respins invitația lui Zelenski de a călători la Kiev și de a vedea realitățile războiului.
„Zelenski a călcat un pic strâmb cu McCarthy, dând impresia că are nevoie să-l educe, mai degrabă decât să lucreze cu el.”, a remarcat imediat Kurt Volker, trimis prezidențial special pentru Ucraina în timpul administrației Trump.
Și alte tensiuni bilaterale planează încă la orizont. Insistența lui Zelenski ca toată Ucraina - inclusiv Crimeea, care se află sub controlul Rusiei din 2014 - să fie returnată înainte de începerea oricăror negocieri de pace nu ar face decât să prelungească războiul, consideră oficialii americani, citați de „Politico”.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a transmis deja Kievului că o eventuală recucerire a Crimeei de către Ucraina ar reprezenta o linie roșie pentru Putin, ceea ce ar putea duce la o escaladare dramatică a situației din partea Moscovei.
În plus, Pentagonul și-a exprimat în mod constant îndoiala că forțele ucrainene - în pofida faptului că sunt înarmate cu arme occidentale sofisticate - ar putea să disloce Rusia din Crimeea, unde armata lui Putin este prezentă masiv de aproape un deceniu.
Deocamdată, Biden și-a menținut retorica inițială, conform căreia SUA vor lăsa toate deciziile privind războiul și pacea în seama lui Zelenski. La Washington, în culise, se aud însă tot mai multe voci despre cât de sustenabil va fi acest lucru, pe măsură ce războiul continuă și alte alegeri prezidențiale se apropie la Casa Albă.
