
Aceste afirmații marchează o posibilă schimbare semnificativă în politica externă americană. Recucerirea Canalului Panama, fie prin presiuni diplomatice, fie prin intervenție militară, ar implica riscuri uriașe, având în vedere poziția istorică a Statelor Unite de a evita noi conflicte militare costisitoare.
Istoria Canalului Panama: Acordurile din epoca Carter
Canalul Panama a fost returnat Panamei în urma negocierilor purtate de fostul președinte Jimmy Carter, care a semnat tratatele din 1978. Acestea au fost ratificate cu o majoritate de peste două treimi în Senatul american. Carter a considerat că transferul canalului era un act de dreptate istorică, având în vedere influența quasi-colonială exercitată de SUA asupra Americii Centrale.
Toți președinții care au urmat – Ronald Reagan, George H.W. Bush și Bill Clinton – au respectat termenii tratatelor. În 1999, SUA au transferat complet operațiunile canalului către Panama.
De atunci, canalul a funcționat fără probleme majore, iar peste două treimi dintre navele care tranzitează această rută au ca destinație sau punct de plecare porturi americane, conform datelor US International Trade Administration.
Reacția Panamei și provocările unei posibile intervenții
Declarațiile lui Trump au fost întâmpinate cu o poziție fermă din partea președintelui panamez José Raúl Mulino, care a declarat: „Fiecare metru pătrat al Canalului Panama aparține PANAMEI și va continua să aparțină acesteia.”
Totuși, Trump a mers mai departe, adăugând în această lună posibilitatea unei intervenții militare. Un astfel de conflict ar implica o desfășurare masivă de forțe americane, având în vedere populația de 4,5 milioane a Panamei și suprafața canalului, de peste 1.300 km². Conform estimărilor Armatei SUA, o operațiune eficientă de contrainsurgență ar necesita circa 90.000 de soldați.
De asemenea, orice acțiune militară ar necesita aprobarea Congresului american, conform legislației actuale, ceea ce ar putea complica și mai mult planurile lui Trump.

Impactul asupra comerțului global
Canalul Panama este esențial pentru comerțul global, procesând aproximativ 6% din volumul total. Orice perturbare cauzată de un conflict militar ar putea avea consecințe grave asupra economiei mondiale, mai ales în contextul tensiunilor existente în alte regiuni strategice, precum Marea Roșie și Canalul Suez.
O mișcare riscantă și controversată
Deși Trump este cunoscut pentru abordările sale neconvenționale, recucerirea Canalului Panama, fie prin presiuni, fie prin forță, reprezintă un pariu riscant. Având în vedere implicațiile diplomatice, economice și militare, o astfel de acțiune ar fi dificil de justificat și de implementat, potrivit unei analize CNN.