Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Frenezia cu care administrația de la Washington și cancelariile occidentale lucrează în aceste zile pentru deblocarea unui nou ajutor militar pentru Kiev, apelând la un arsenal și mai distructiv, are drept explicație dinamica neașteptată pe linia frontului, unde forțele rusești au atacat în Donețk, deși cei mai mulți dintre analiști anticipau o „înghețare” a conflictului pe timpul iernii.
În acest context, timpul se scurge rapid pentru SUA și aliații lor, care trebuie să trimită arme mai puternice și să-i instruiască pe soldații ucraineni cum să le folosească, înainte intrării în cel de-al doilea an, posibil decisiv, al războiului, într-un moment când Rusia dă impresia că pregătește o nouă ofensivă de amploare.
Consecințele umanitare dureroase ale conflictului și justificarea ajutorului occidental au fost puse în evidență și de cruzimea atacului cu rachete de croazieră rusești asupra unui bloc de apartamente cu nouă etaje din Dnipro, în centrul Ucrainei, care a ucis zilele trecute 45 de persoane, inclusiv șase copii.
Tragedia a intensificat apelurile internaționale ca președintele Vladimir Putin să fie acuzat de crime de război. De asemenea, incidentul a sugerat că orice speranță pentru un sfârșit negociat al războiului este mai departe ca oricând.
În schimb, masacrul din Dnipro pare să fi injectat în alianța occidentală o nouă doză de unitate contra Kremlinului, într-un moment critic al războiului. Partenerii vestici decid în aceste zile trimiterea de tancuri grele și vehicule blindate ultraperformante în Ucraina, iar mai mulți aliați se alătură SUA în livrarea de sisteme antirachetă „Patriot” - măsuri care ar fi fost de neconceput la începutul războiului, pentru a evita să-l provoace și mai mult pe Putin.
Concomitent, având în vedere situația sa disperată, Ucraina dorește, ca întotdeauna, mai mult. Și, în timp ce deciziile viitoare ale Occidentului se vor baza în cele din urmă pe o evaluare a propriilor interese, drama și curajul ucrainenilor sunt imposibil de ignorat.
Zile hotărâtoare pentru soarta războiului
Întrebările cu care se confruntă în acest moment Occidentul sunt extrem de serioase, dar și familiare.
Citește pe Antena3.ro
Cât de departe ar trebui să meargă NATO pentru a suplini cererile tot mai disperate ale Ucrainei pentru arme ofensive mai numeroase și mai sofisticate?
Care este „linia roșie” a Rusiei înainte ca o acțiune a Vestului să provoace o escaladare militară globală masivă - incluzând, eventual, utilizarea unei arme nucleare pe câmpul de luptă?
Cât timp vor mai rezista, în SUA și în Europa, bazele politice ale unui efort occidental extraordinar de salvare a Ucrainei, chiar dacă o iarnă continentală blândă a slăbit eforturile lui Putin de a duce un război energetic devastator contra populațiilor civile?
Președintele Joe Biden și liderii occidentali se confruntă cu o enigmă, devenită tot mai acută după rezistența opusă de Ucraina și capacitatea sa surprinzătoare de a provoca pierderi grele armatei ruse.
Se angajează Occidentul să ajute Ucraina să alunge forțele invadatoare în totalitate de pe tot teritoriul său? Sau își limitează efortul la a oferi Ucrainei suficient armament pentru a supraviețui, dar nu și pentru a câștiga?
Generalul în retragere Wesley Clark, fostul comandant suprem aliat al NATO în Europa, a declarat, marți, că Occidentul trebuie să facă mult mai mult, mai ales după atacul de la Dnipro.
„Trebuie să oferim Ucrainei armele necesare pentru a alunga Rusia. Rusia nu cedează, iar Putin mobilizează mai multe forțe. El plănuiește o nouă ofensivă!”, a spus Clark pentru CNN.
„Este grozav că le dăm zece tancuri din Marea Britanie. Dar...zece tancuri? Ucraina are nevoie de 300, 500 de tancuri. Este grozav că încercăm să le mai trimitem câteva obuziere. Dar nu este suficient. Trebuie să fim serioși în această privință!”, a adăugat el.
Diplomație febrilă
Toate aceste întrebări se află, în această săptămână, în centrul unei activități diplomatice fără precedent, de ambele părți ale Atlanticului. Biden a vorbit marți cu cancelarul german, Olaf Scholz, și l-a primit pe premierul olandez, Mark Rutte, în Biroul Oval.
O delegație guvernamentală americană la nivel înalt a vizitat Ucraina. Președintele șefului Statului Major interarme al SUA, generalul Mark Milley, a călătorit în Polonia pentru a se întâlni pentru prima dată cu omologul său ucrainean.
Milley va participa la următoarea reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina, care va avea loc în Germania, săptămâna aceasta, când 50 de națiuni se vor reuni pentru a promite un nou sprijin pentru Kiev.
Toți acești lideri vorbesc despre un ajutor impresionant. Întrebarea care se pune în Ucraina în aceste zile este însă dacă generozitatea occidentalilor va fi pe măsura retoricii lor.
„Ne intensificăm protecția pentru valorile democratice din întreaga lume (...) inclusiv pentru a fi fermi alături de Ucraina!”, i-a spus Biden lui Rutte, în timpul întrevederii de la Washington. În replică, liderul olandez a prezis că istoria își va aminti de gazda sa pentru că a salvat Ucraina. „Vreau să vă felicit personal și pe dumneavoastră și SUA pentru leadership-ul dumneavoastră!”, a afirmat premierul olandez.
Comentariul său a scos în evidență rolul incontestabil jucat de Biden în revigorarea alianței din timpul Războiului Rece contra Rusiei. Afirmația lui Rutte a mai avut și alte semnificații. În primul rând, „moștenirea” lăsată de Biden în Ucraina - ca inițiator al uneia dintre cele mai semnificative „aventuri” de politică externă a SUA din ultimele decenii – nu va reprezenta mare lucru, dacă Washingtonul nu va continua să finanțeze și să înarmeze forțele lui Zelenski, atât timp cât va dura un conflict cu deznodământ necunoscut.
Acest lucru înseamnă că politica americană va tinde spre o implicare mai profundă în conflict, chiar dacă nu atât de departe pe cât speră Zelenski și este posibil să provoace noi fricțiuni cu Moscova și cu noua majoritate republicană din Camera Reprezentanților.
În al doilea rând, invocarea acestei mize de către Rutte arată că, în pofida scandalului provocat de descoperirea unor documente clasificate în biroul lui Biden, care datează din timpul vicepreședinției sale, liderul de la Casa Albă joacă pe o scenă mult mai mare, cu implicații profunde în materie de securitate națională, care vor prima mult timp după ce actuala furtună politică de la Washington se va atenua.
Implicarea americană
Având în vedere acest lucru, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a recunoscut, marți, în mod implicit, ultimele schimbări iminente ale ajutorului SUA, care valorează deja zeci de miliarde de dolari, într-un angajament care ar fi fost de neconceput la începutul războiului.
„Pe măsură ce această agresiune a evoluat, la fel a evoluat și asistența noastră pentru Ucraina.”, a declarat el, în cadrul unei conferințe de presă cu ministrul britanic de Externe, James Cleverly.
„Dacă vă uitați la traiectoria de la «Stingers» la «Javelins», la «HIMARs», la vehiculele de luptă «Bradley» și la bateriile de rachete «Patriot», am furnizat în mod continuu ceea ce Ucraina are nevoie și o facem într-un mod care să ne asigure că răspundem la ceea ce se întâmplă de fapt pe câmpul de luptă, precum și, anticipativ, la unde ar putea să se ajungă!”, a spus Blinken.
Concomitent, John Kirby, coordonatorul pentru comunicare strategică al Consiliului Național de Securitate, a declarat la CNN că noi anunțuri privind armele și asistența ar putea veni „chiar la sfârșitul acestei săptămâni”. El nu a precizat dacă SUA vor trimite și tancuri în Ucraina. Între timp, Cleverly a declarat că Putin trebuie să înțeleagă că Marea Britanie ar avea „rezistența strategică de a rămâne” cu Ucraina, până când „treaba este gata”.
„Acum, realizăm că ucrainenii au nevoie de capacitatea de a riposta puternic în est și în sud!”, a declarat Cleverly, la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.
Și UE rămâne fermă
Între timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că nu va renunța la sprijinul acordat Ucrainei. „În acest ultim an, țara dumneavoastră a mișcat lumea și a inspirat Europa și vă pot asigura că Europa va fi întotdeauna alături de dumneavoastră!”, a declarat ea, după discursul Olenei Zelenska, prima doamnă a Ucrainei.
De asemenea, există un optimism tot mai mare în Europa cu privire la faptul că Scholz, care urma să vorbească miercuri la Davos, va face un pas decisiv pentru o națiune care detestă militarismul și va accepta să trimită tancuri în Ucraina.
Președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat, după vizita la Berlin: „Cred cu tărie că Scholz va lua o decizie în acest sens și am asistat la un punct de cotitură foarte important în gândirea sau mentalitatea Germaniei!”.
