America, preocupată de Europa de Est

Evoluţiile recente din câteva dintre ţările foste comuniste din Europa de Est au pus pe gânduri Statele Unite, care sunt îngrijorate că influenţa Rusiei s-ar putea extinde din nou pe continent.

Evoluţiile recente din câteva dintre ţările foste comuniste din Europa de Est au pus pe gânduri Statele Unite, care sunt îngrijorate că influenţa Rusiei s-ar putea extinde din nou pe continent.


Deşi europenilor nu le place acest lucru, America este în continuare importantă pentru securitatea lor, în contextul în care Kosovo se îndreaptă către independenţă, NATO îşi extinde influenţa, iar Rusia fărâmiţează politica energetică a Europei, scrie The Economist. Un evident semnal, în opinia unui lider politic european, că Rusia îşi întăreşte puterea în Europa a fost dat chiar de Serbia, aliatul său tradiţional, unde ultranaţionalistul prorus, Tomislav Nikolici a câştigat primul scrutin al alegerilor prezidenţiale din 20 ianuarie.



ZONE DE INFLUENŢĂ. Serbia a semnat cu Rusia şi acordul de distribuţie a gazului rusesc în Europa, South Stream, ce face concurenţă proiectului european Nabucco, iar compania rusă Gazprom va primi în schimb un pachet “gras” de acţiuni în cadrul monopolului naţional al petrolului sârb. Analiştii politici sunt de părere că Serbia este una dintre ţările în care Rusia şi Occidentul se luptă pentru a câştiga influenţă în Europa, celelalte fiind Ucraina, Georgia, Azerbaidjanul şi Republica Moldova şi chiar ţări din Uniunea Europeană, ca Letonia şi Bulgaria, care a semnat şi ea. Conducta de gaze South Stream ar putea face UE să se lase păgubaşă şi să nu mai pună în aplicare proiectul rival, Nabucco – singurul care ar transporta gaz în Occident, prin Balcani, din zona Mării Caspice şi a Asiei Centrale, ocolind Rusia, dând posibilitatea Europei să-şi diversifice resursele de gaze.



EXTINDEREA NATO. În afara resurselor energetice ruseşti, între americani şi europeni există dispute şi pe seama extinderii Alianţei Nord-Atlantice, ce ar putea avea loc chiar la summit-ul de la Bucureşti, la start aflându-se Croaţia, care este cel mai bine pregătită, dar şi Albania şi Macedonia, care, deşi mai “slăbuţe” decât Croaţia, ar putea fi invitate la aderare, pentru a contracara apariţia unor tensiuni în zonă, prin opoziţia Serbiei faţă de o eventuală declaraţie unilaterală independenţă a Kosovo. Dacă ar fi să adăugăm şi recenta sugestie a secretarului de stat Condoleezza Rice, aceea de a include şi Ucraina în NATO, şi Georgia, lucrurile ar fi mai complicate, deoarece Rusia nu ar vedea cu ochi buni extinderea Alianţei chiar şi în interiorul fostelor ei graniţe sovietice. Dar, pe de altă parte, analiştii politici sunt de părere că lipsa unor asemenea oferte ar echivala cu acceptarea tacită a amestecului şi influenţei Rusiei în aranjamentele de securitate ale vecinilor săi. Între timp, la toate acestea, UE se face că plouă, părând mai interesată de reducerea emisiei de gaze cu efect de seră şi de reformele instituţionale. Toate acestea îi îngrijorează pe americani, care par a fi pe punctul de a ajunge la o înţelegere cu Polonia în privinţa construirii scutului de apărare antirachetă, mai scrie “The Economist”. Ron Asmus, un fost diplomat american care lucrează în cadrul grupului de reflecţie “German Marshall Fund”, vorbeşte despre “diminuarea influenţei Occidentului asupra estului Europei”. Şi nu este singurul ...