Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Apreciate unanim drept „istorice”, negocierile inter-afgane derulate la Doha, sub înaltul patronaj al șefului diplomației americane, Mike Pence, au confirmat dorința SUA de a se retrage cât mai repede din cel mai lung și costisitor conflict militar din istoria lor, după aproape două decenii în care administrația de la Washington s-a lămurit, pe banii contribuabililor de peste Ocean, că încercarea de a occidentaliza Afganistanul a fost, încă de la bun început, o cauză pierdută.
La șase luni de la semnarea altui tratat istoric, cel dintre SUA și talibani, gruparea militantă islamistă a fost adusă la masa negocierilor cu guvernul afgan, la Doha, la sfârșitul săptămânii trecute, aceasta fiind una dintre condițiile acordului încheiat în februarie. Deși tratatul parafat la începutul anului prevede, în linii mari, retragerea totală a forțelor americane și ale coaliției internaționale la 14 luni de la semnarea acordului, dacă talibanii respectă partea lor de înțelegere, documentul nu soluționează problema campaniei teroriste furibunde lansate de jihadiști contra autorităților de la Kabul, în încercarea de a detrona actualul guvern și de a instaura o lege islamică radicală. Și, din acest motiv, demararea tratativelor de pace inter-afgane de la Doha era așteptată cu ceva speranțe.
SUA, pe picior de plecare
Poziția americanilor este extrem de clară. După ce „The Washington Post” a făcut un inventar al războiului din Afganistan, în decembrie anul trecut, dezvăluind că, până la momentul respectiv, după 19 ani de lupte, conflictul afgan a costat SUA un trilion de dolari (o mie de miliarde de dolari), dar și viețile a cel puțin 2.351 de soldați americani și rănirea altor peste 20.000, administrația Trump a anunțat că retragerea militară totală a devenit o chestiune de timp, recunoscând, pe canale neoficiale, că o campanie purtată aproape două decenii, sub conducerea succesivă a democraților și republicanilor, a irosit de pomană banii contribuabililor. Războiul fusese declanșat de relațiile apropiate dintre talibani și Osama bin Laden, liderul rețelei teroriste Al-Qaeda, organizatorul atentatelor din 11 septembrie 2001. Din acest motiv, înțelegerea dintre SUA și talibani, parafată anul acesta, prevede, în principal, retragerea totală a contingentelor americane, cu condiția ca militanții extremiști afgani să taie toate legăturile și să nu mai adăpostească membri ai organizațiilor jihadiste internaționale, care reprezintă un pericol pentru America și aliații săi, în special pe cei din Al-Qaeda. Acordul a mai prevăzut, concomitent, eliberarea a 5.000 de jihadiști talibani, în schimbul a 1.000 de prizonieri afgani, înainte de demararea negocierilor dintre militanți și guvern. Până în iulie, Senatul de la Kabul constatase faptul că mulți dintre jihadiștii eliberați s-au întors pe câmpul de luptă, atacând forțele guvernamentale. Mai mult, dintre cele șapte condiții impuse talibanilor în acordul cu SUA, jihadiștii au respectat până acum numai două: eliberarea celor 1.000 de prizonieri afgani și demararea negocierilor cu guvernul de la Kabul. Și, foarte probabil, scăpați de amenințarea trupelor americane, talibanii vor încălca, treptat, eventualele înțelegeri ce ar putea fi încheiate în urma tratativelor demarate la Doha.
Jihadiștii își arată colții
Citește pe Antena3.ro
După cum remarca site-ul „Breitbart”, cel puțin patru din cei 21 de membri ai delegației talibane prezente la Doha sunt foști deținuți ai centrului militar american din Guantanamo. În aceste condiții, scopul ascuns al militanților în negocierile cu guvernul legitim de la Kabul este eliberarea tuturor celor 7.000 de prizonieri jihadiști din Afganistan, reîntoarcerea țării la o conducere islamică totalitară, care să guverneze după Șaria, legea islamică, precum și încetarea prezenței militare americane și a NATO de pe teritoriul național, precizează mass-media afgane, consemnând declarațiile câtorva membri ai delegației talibane. Reprezentantul guvernului afgan, Abdullah Abdullah, le-a răspuns imediat talibanilor, precizând că Afganistanul este deja o republică islamică. Chiar dacă sunt de-abia la început și participanții s-au străduit să afișeze o mină optimistă, tratativele inter-afgane se anunță încă de pe acum o confruntare dificilă, de durată, între extremiști și moderați. Aceștia din urmă nu-i vor mai avea însă pentru multă vreme, de partea lor, pe soldații americani.
Talibanii nu recunosc legitimitatea actualului guvern și se consideră adevărații lideri ai țării, aflați în „exil” din cauza „ocupației” americane.
