Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dar impactul profund se va resimți în modul în care conflictul se va reflecta în schimbările care deja remodelau economia globală înainte de intrarea tancurilor rusești în Ucraina.
Războiul a adăugat noi incertitudini la trauma economică provocată de o pandemie COVID-19, care a dus deja la creșteri record ale datoriei publice, la crize ale costului vieții alimentate de inflație și la lipsa forței de muncă în sectoare esențiale.
Sancțiunile economice impuse Moscovei au venit în momentul în care obstacolele în calea comerțului mondial se înmulțeau după o eră de globalizare rapidă. Folosirea de către Rusia a exporturilor sale de gaze și petrol ca arme a întărit argumentele în favoarea unei tranziții energetice, deja urgentate de schimbările climatice.
Războiul a devastat economia Ucrainei, micșorând-o cu o treime, în timp ce sancțiunile încep acum să priveze Rusia de veniturile din energie și alte exporturi. Dar este mai greu de cuantificat impactul asupra restului lumii.
Europenii au evitat raționalizarea energiei și valul de falimente de care se temea, datorită eforturilor de a constitui stocuri de combustibil și de a ține în frâu cererea de energie și - nu în ultimul rând - datorită unei ierni neobișnuit de blânde.
Prețurile mondiale la alimente și energie au crescut deja brusc atunci când lumea a ieșit din blocajele pandemice din 2020 și au atins cote mai mari după izbucnirea războiului, dar mulți indici sunt acum sub nivelurile de acum un an.
Fondul Monetar Internațional estimează în prezent că economia mondială a crescut anul trecut cu 3,4% - cu doar un punct procentual mai puțin decât prognoza înainte de începerea războiului și înainte ca băncile centrale ale lumii să țintească inflația cu mari creșteri ale ratelor dobânzilor.
Rămâne de văzut dacă creșterea mondială poate acum să se ridice la nivelul prognozei Fondului pentru 2023, de 2,9%. Această estimare recent îmbunătățită este cu mult peste prognoza de consens mai pesimistă de 2,1% a economiștilor privați intervievați de Reuters luna trecută.
Și mai există și alte necunoscute cu miză mare.
În condițiile în care nu se întrevede un sfârșit al războiului, principala amenințare rămâne escaladarea, inclusiv utilizarea de către Rusia a armelor nucleare pe câmpul de luptă. Acest lucru ar duce perspectivele atât pentru economia globală, cât și pentru pacea la scară mai largă, pe un teritoriu neexplorat.
Agenția Internațională pentru Energie se așteaptă ca scăderea exporturilor de petrol rusesc să contribuie în curând la o plafonare a cererii globale de combustibili fosili și să ofere astfel potențialul unei tranziții mai rapide către energia verde.
Dar acest lucru necesită totuși mai mult decât investiția record de 1.400 de miliarde de dolari în energie curată pe care AIE o prevede pentru 2022. Pentru economie, riscul este că prețurile la energie - și, prin urmare, inflația - vor fi presate mai mult dacă nu se vor acoperi deficitele.
Ceea ce înseamnă conflictul pentru comerțul global este, de asemenea, neclar.
Criza financiară din 2007/2008 și victoriile electorale ale politicienilor care susțineau protecționismul au calmat impulsul a două decenii în globalizare, care a dus la extinderea containerizării și la intrarea Rusiei și a Chinei în sistemul comercial mondial.
Acum se pune întrebarea dacă sancțiunile occidentale împotriva Rusiei - care au izolat efectiv cea de-a 11-a economie ca mărime din lume - reprezintă începutul unei noi consolidări, în condițiile în care țările își limitează partenerii comerciali la cei pe care îi consideră aliați.
Organizația Mondială a Comerțului și alte organizații consideră că există riscul ca comerțul să se împartă în blocuri comerciale ostile, un scenariu pe care FMI a estimat că ar putea reduce cu până la 7% producția globală.
Un posibil declanșator ar putea fi trecerea la o rundă extinsă de sancțiuni secundare care să vizeze nu numai Rusia, ci și companiile și investitorii care fac afaceri cu aceasta.
Oricât de sumbru a fost impactul războiului, există o consolare: Ar fi putut fi mai rău. Companiile și țările din lumea dezvoltată s-au dovedit surprinzător de rezistente, evitând până acum cel mai rău scenariu de recesiune dureroasă.
În Statele Unite și în alte țări bogate, o creștere dureroasă a prețurilor de consum, alimentată în parte de efectul războiului asupra prețului petrolului, s-a atenuat în mod constant.
China a renunțat, de asemenea, la restricțiile draconice de tip zero-COVID la sfârșitul anului trecut, care au împiedicat creșterea celei de-a doua economii ca mărime.
Războiul "este o catastrofă umană", spune Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru Economie Internațională. "Dar impactul său asupra economiei mondiale este un șoc trecător''.
Totuși, în moduri mari și mici, războiul provoacă durere. În Europa, de exemplu, prețurile la gazele naturale sunt încă de trei ori mai mari decât erau înainte ca Rusia să înceapă să maseze trupe la granița cu Ucraina.
Prețurile extrem de ridicate ale alimentelor îi afectează în special pe cei săraci. Războiul a perturbat aprovizionarea cu grâu, orz și ulei de gătit din Ucraina și Rusia, furnizori globali importanți pentru Africa, Orientul Mijlociu și unele părți ale Asiei, unde mulți se confruntă cu insecuritatea alimentară. Rusia a fost, de asemenea, principalul furnizor de îngrășăminte.
Un acord mediat de ONU a permis unele transporturi de alimente din regiunea Mării Negre și umează să fie reînnoit luna viitoare.
Toate acestea înseamnă o economie globală în încetinire. Economia Europei, de exemplu, "se confruntă în continuare cu vânturi frontale semnificative", în ciuda scăderii prețurilor la energie, și riscă să intre în recesiune, a declarat Nathan Sheets, economist-șef global la gigantul bancar Citi.
FMI spune că prețurile de consum au crescut anul trecut cu 7,3% în cele mai bogate țări - peste prognoza sa din ianuarie 2022, de 3,9% - și cu 9,9% în cele mai sărace, față de 5,9% cât se preconiza înainte de invazie.
(sursa: Mediafax)
