La şase luni de la asasinarea jurnalistei şi bloggeriţei malteze Daphne Caruana Galizia, 45 de jurnalişti din toată lumea, care i-au reluat munca de anchetă privind corupţia din cel mai mic stat al Uniunii Europene, publică în această săptămână rezultatele investigaţiilor lor, care confirmă în măsură copleşitoare suspiciunile jurnalistei ucise, relatează joi AFP.
'Puteţi ucide mesagerul, dar nu şi mesajul', a rezumat jurnalistul francez Laurent Richard, care a lansat în urmă cu trei ani proiectul 'Forbidden stories' ('Istorii interzise'), pentru continuarea anchetelor unor jurnalişti asasinaţi ori încarceraţi.
'Proiectul Daphne' este primul născut din această iniţiativă. Timp de şase luni, 45 de jurnalişti de la 18 instituţii de presă din lume, au lucrat împreună, în mare discreţie, preluând cantitatea enormă de documente lăsată de Caruana Galizia - ucisă la 16 octombrie 2017 de o bombă plasată în maşina sa -, dar şi strângând numeroase mărturii în Malta şi în alte ţări europene.
Daphne Caruana Galizia, numită adesea 'un Wikileaks de una singură', şi-a consacrat viaţa scoaterii la lumină a corupţiei din ţara sa, atrăgându-şi admiraţia multora, dar şi duşmănia altora. Blogul său avea 30.000 de cititori, într-o ţară cu mai puţin de 450.000 de locuitori. Printre cei vizaţi de investigaţiile ei s-au aflat premierul maltez, Joseph Muscat, dar şi şeful opoziţiei.
Cotidianul Le Monde, participant la această vastă anchetă, a început miercuri publicarea a două articole, unul despre legăturile suspecte dintre Malta şi puterea din Azerbaidjan, celălalt despre politica Maltei a 'paşapoartelor aurite'.
Le Monde aminteşte că Caruana Galizia 'denunţase crearea de către guvernul laburist maltez, în 2013, a unui program de vânzare de paşapoarte calchiat după modelul în vogă în Caraibe, în Saint-Kitts-et-Nevis sau în Antigua şi Barbuda', iar 'Proiectul Daphne' confirmă faptul că această 'critică era foarte întemeiată'.
În schimbul sumei de un milion de euro, un străin poate obţine paşaport maltez cu condiţia să fi fost rezident pe insulă cel puţin un an. Or, ancheta celor de la 'Forbidden stories' a dezvăluit că această cerinţă nu era nici pe departe respectată.
Astfel, miliardarul Arkadi Iurevici Voloj, fondatorul Yandex, Google-ul rusesc, 'a cumpărat în 2016 paşapoarte pentru toată familia sa, inclusiv părinţi şi copii', dar rămâne 'invizibil pe insulă', scrie Le Monde, care dezvăluie că adresele cumpărătorilor de paşapoarte corespundeau adesea unor locuinţe neocupate.
Graţie acestor paşapoarte, cumpărătorii beneficiază de fiscalitatea malteză avantajoasă şi de accesul, în calitate de cetăţeni ai UE, la celelalte 27 de state membre.
O altă pistă a anchetei confirmă suspiciunile jurnalistei asasinate în privinţa legăturilor între regimul din Azerbaidjan şi guvernul maltez.
'După cinci luni de anchetă în comun în Europa, în SUA şi în Malta, am putut confirma o parte a suspiciunilor sale: Pilatus Bank era, într-adevăr, în Malta, banca regimului azer' şi servea drept 'cap de pod' în Europa celor mai puternice două familii din acest stat petrolier, mai scrie publicaţia franceză.