Anticipate în Moldova

Ultima tentativă de alegere a noului preşedinte al Republicii Moldova a eşuat. Opoziţia şi-a onorat promisiunea şi a boicotat votul din Legislativ. Actualul şef al statului, Vladimir Voronin, este obligat să dizolve Parlamentul şi să stabilească data alegerilor parlamentare anticipate. A fost numit însă noul premier - Zinaida Greceanîi. În parlament a domnit o atmosferă demnă de circ: unii deputaţi băteau cu picioarele în podea şi cu mâinile în pupitre pentru a bruia discursurile adversarilor, iar alţii foloseau, în acest scop, melodiile din telefoanele mobile.

Corespondenţă de la Chişinău
Evenimentul de ieri din Parlamentul de la Chişinău este privit ca o victorie a opoziţiei unite împotriva fraudei, terorii instituite după evenimentele de la 7 aprilie şi împotriva şantajului la care au recurs comuniştii pentru dobândirea aşa-numitului "vot de aur" al opoziţiei în favoarea candidatului comunist la Preşedinţie. După ce au votat comuniştii, urna de vot a fost lăsată în holul Palatului Republicii încă 30 de minute. Degeaba. "Votul de aur" al opoziţiei nu a intrat. Supăraţi, comuniştii au bătut din picioare şi cu palmele în mese, în timp ce liderii opoziţiei îşi rosteau, la finalul şedinţei, discursurile de la tribuna centrală. "Trădătorii au rămas în afara Parlamentului!" (...) "Astăzi am asistat la înhumarea prostituţiei politice." (...) "Oamenii s-au săturat să trăiască într-un lagăr de concentrare în care s-a transformat Republica Moldova sub guvernarea comunistă." (...) "Alegerile parlamentare anticipate nu sunt un scop în sine, ci o şansă pentru reabilitare şi revenire la normalitate şi legalitate!" Acestea sunt doar câteva dintre mesajele transmise de liderii opoziţiei de la tribuna centrală a Parlamentului.

Pentru a bruia discursurile opoziţiei, comuniştii şi-au inclus melodiile din telefoanele mobile. Şefa deputaţilor comunişti, Maria Postoiko, a spus că a propus opoziţiei "reprezentare proporţională", dar liderii PL, PLDM şi AMN au refuzat. "Politicienii radicali din opoziţie au continuat cursul cinic, început la 7 aprilie, când a avut loc o tentativă de lovitură de stat", a spus comunista Postoiko.

ZINAIDA, PREMIER
Tot ieri, Vladimir Voronin a desemnat-o prin decret prezidenţial pe Zinaida Greceanîi în funcţia de prim-ministru. Ea urmează să întocmească programul de activitate şi lista nominală a Guvernului până la data de 10 iunie. Zinaida Greceanîi, care a deţinut şi până acum funcţia de premier, a declarat că nu va schimba echipa guvernamentală.

Mandatul noului Guvern va fi însă de scurtă durată, până cel mult la toamnă, când componenţa Parlamentului ce va rezulta din alegerile anticipate va alege noul şef al statului care, la rândul său, va desemna noul prim-ministru.

CINE CĂŞTIGĂ, CINE PIERDE?
Potrivit analiştilor politici, comuniştii intră în aceste alegeri parlamentare anticipate cu mai multe dezavantaje decât avantaje. Cel mai mare dezavantaj al comuniştilor este criza economică ce a afectat deja populaţia care votează tradiţional pentru comunişti: pensionarii şi oamenii de la sate. În al doilea rând, declaraţiile sfidătoare şi sigure ale lui Vladimir Voronin sau ale consilierilor săi apropiaţi, prin care asigurau populaţia că au suficient de multe voturi ale opoziţiei pentru alegerea preşedintelui, au ajuns astăzi ridicole, derizorii şi jenante. Aceasta şubrezeşte iremediabil imaginea comuniştilor şi pretenţiile lor atotputernice. Singurul avantaj al comuniştilor este imperiul mediatic pe care îl deţin.

De altă părere este Louis O'Neill, fost şef al misiunii OSCE în Republica Moldova. Într-un articol pe care îl semnează în publicaţia Foreign Policy, O'Neill apreciază drept mici şansele opoziţiei de la Chişinău de a câştiga anticipatele şi îşi susţine afirmaţia cu cinci argumente. În primul rând, spune el, listele electorale vor conţine aceleaşi greşeli ca la alegerile din aprilie. În al doilea rând, susţinătorii cei mai fervenţi ai opoziţiei, tinerii, sunt în vacanţă. În al treilea rând, comuniştii au aceeaşi reţea de campanie bine pusă la punct şi vor face apel la resursele administrative şi la mass-media pentru a-şi asigura victoria. În al patrulea rând, o mare parte din electorat învinuieşte opoziţia pentru violenţele din aprilie şi, în ultimul rând, o participare amplă la urne tot nu le va asigura membrilor opoziţiei creşterea numărului de mandate de la 41 la 61, câte le-ar trebui pentru a domina Legislativul.