Armata egipteană joacă un rol determinant în societatea de la Cairo şi este pilonul pe care se sprijină regimul preşedintelui Hosni Mubarak, ofiţer şi el la origine. Legat de aceasta, în Egipt există două mituri: unul care spune că Armata este cea care face jocurile de putere, iar al doilea – că Armata este garantul securităţii regimului. În consecinţă, corpul ofiţerilor se bucură de salarii mari, de privilegii şi locuinţe, pârghii importante pentru ca acesta să îi fie loial preşedintelui. Armata Egiptului este una dintre cele mai puternice din regiune, atât numeric, numărând peste 440.000 de membri, cât şi în privinţa dotării, bucurându-se inclusiv de prezenţa avioanelor americane F-16 şi a tancurilor M1A1 Abrams.
Menţinerea unei asemenea Armate este pentru Egipt atât un mijloc de descurajare în regiune, cât şi modul de a îngrădi ascensiunea islamismului. În acelaşi timp, militarii au o foarte mare implicare în economie, în primul rând pentru a-şi asigura subzistenţa, cât şi pentru dezvoltarea economică a Egiptului, în ansamblu. Sectorul industrial de apărare are aproximativ 100.000 de angajaţi, însă “impulsul” militar dat în economia egipteană este asigurat printr-o agenţie specială. Această agenţie a dezvoltat uzine întregi în domenii foarte diverse, de la maşini de spălat, la produse farmaceutice, pe scheletul unităţilor militare de reparaţii şi întreţinere a tehnicii de luptă. De asemenea, agenţia respectivă - Organizaţia Naţională pentru Proiecte Publice are o divizie specializată în domeniul agricol, care deţine ferme, fabrici de lapte etc. Estimări în această privinţă spun că militarii asigură în jur de 18 la sută din totalul producţiei alimentare egiptene. Armata este, totodată, implicată în construcţia principalelor proiecte de infrastructură: poduri, autostrăzi, şcoli, centrale electrice. În aceste proiecte este strâns legată de companii private. Activitatea economică a Armatei este considerată a fi una foarte profitabilă şi se află într-o continuă dezvoltare şi, fireşte, în multe privinţe uzează de secretul militar. Concomitent cu acest lucru, după ieşirea în rezervă mulţi dintre ofiţeri preiau funcţii cheie nu numai în mediul guvernamental, ci şi în cel privat, în industrie şi comerţ.